Pagină:Bakunin - Dumnezeu și Statul.djvu/25

Jump to navigation Jump to search
Această pagină nu a fost verificată


Ie vădit că ne va fi pentru totdeauna cu neputință, nu numai de a face experiențe asupra fenomenelor fizice, chimice, geologice și organice cari se produc pe diferitele planete ale sistemului nostru solar, fără să mai vorbim de cele ale altor sisteme, și de-a stabili comparații asupra dezvoltărilor lor respective, ci chiar de-a le observa și de-a le constata existența reală, ceea-ce ie tot una cu a zice că trebuie să renunțăm de-a căpăta despre iele vre-o cunoștință care măcar să se apropie cît de puțin de cea la care putem și trebuie să ajungem cît s'atinge de fenomenele globului pămîntesc. Neaccesibilitatea Universului pentru noi nu-i de loc absolută, dar accesibilitatea Universului față de cea a sistemului nostru solar, și mai ales de cea a globului pămîntesc, ieste atît de mică, atît de mică, în cît samănă c’o neaccesibilitate absolută, aproape.

Practicește pare c’am cîștiga foarte puțin din faptul că neaccesibilitatea nu-i de loc absolută. Dar din punctul de vedere al teoriei, ciștigul ieste enorm. Și dacă-i enorm pentru teorie, ie și pentru practica socială a umanităței enorm, pentru-că ori-ce teorie mai de vreme sau mai tîrziu se preface în așezăminte și în fapte umane. Care-i deci interesul și folosul teoretic al ne-neaccesibilităței absolute a Universului? Acela că Bunul Dumnezeu, Absolutul, ie gonit și din Univers, ca și de pe globul nostru cel pămîntesc.