Pagină:Bakunin - Dumnezeu și Statul.djvu/154

Jump to navigation Jump to search
Această pagină nu a fost verificată


tot mai marei propășiri materiale a unor clase, foarte exploatatoare și tot o dată foarte pioase, în propriile lor țări.

Intr’un cuvînt nu-i de îoc greu de dovedit, cu ajutorul istoriei, că Biserica, că toate bisericele, creștinești și necreștinești, pe lîngă propaganda lor spiritualistă, și probabil pentru a-i grăbi și întemeea mai puternic izbînda, n’au uitat nici o dată să se organizeze în mari companii pentru exploatarea economică a mulțimei, pentru exploatarea muncti mulțimei, sub ocrotirea și cu bine-cuvîntarea directă și specială a unei oare-care dumnezeiri. Nu-i greu de dovedit, că toate Statele cari, la obîrșie, precum se știe, n’au fost, cu toate așezămintele lor politice și juridice și cu toate clasele lor stăpînitoare și privilegiate, de cît niște sucursale temporale ale acestor diferite Biserici, n’au avut nici iele alt scop mai de căpetenie de cît tot aceea-și exploatare, în folosul minorităților laice, exploatare legitimată sau îngăduită indirect de Biserică. Nu-i greu de dovedit că-n de obște acțiunea bunului Dumnezeu și a tuturor idealitățiior dumnezeești pe pămînt a ajuns în cele din urmă, totdeauna și pretutindeni, să întemeeze meterializmul propășitor a celor mai puțini pe idealizmul fanatic și pururea flămînd al mulțimei.

Ceea-ce vedem în zilele noastre ieste o dovadă, mai mult. Afară de cele cîte-va inimi mari, afară de cele cîte-va spirite mari rătăcite, nurnite mai sus, cari-s apărătorii cei mai înverșunați ai idealizmului,