Europei ? Bunurile temporale, veniturile bisericești, mai întăi, și apoi puterea temporaiă, privilegiile politice bisericești. Trebuie de dat această dreptate Bisericei, că iea a fost cea dintăi care să descopere, în istoriea modernă, acest netăgăduit dar prea puțin creștinesc adevăr, că bogățiea și stăpînirea, exploatarea economică și apăsarea politică a mulțime, sînt cei doi termeni nedespărțiți ai domniei idealităței dumnezeești pepămînt: bogățiea întărind și mărind stăpînirea, stăpînirea descoperind și creind mereu alte izvoare de bogăție, și amîndouă asigurînd mai bine de cît jertfirea și credința apostolilor, și mai bine de cît grațiea dumnezeească, izbînda propagandei creștine. Acesta-i un adevăr istoric pe care și Bisericele protestante îl recunosc. Vorbesc firește de Bisericele independente din Englitera, din America și din Elvețiea, nu de Bisericele aservite ale Germaniei. Astea din urmă n’au nici o inițiativă a lor: iele fac ceea-ce stăpînii lor, suveranii lor temporali, cari sînt tot o dată și șefii lor spirituali, le ordonă să facă. Se știe că propaganda protestantă, cea din Englitera și mai ales din America, 1e-n legătură cît se poate de strînsă cu propaganda intereselor materiale, comerciale, ale acestor două mari nații. Și se mai știe că această din urmă propagandă n’are de loc drept scop îmbogățirea și propășirea materială a țărilor în cari ^trăbite, în tovărășiea cuvîntului lui Dumnezeu, ci exploatarea acestor țări, în vederea îmbogățirei și
