Pagină:Bakunin - Dumnezeu și Statul.djvu/136

Jump to navigation Jump to search
Această pagină nu a fost verificată


spirit. Așa-că intelectualitatea excluzivă a ideilor ieste o mare închipuire: ideile sînt alt-feliu de materiale, dar tot atît de materiale, ca și ființele materiale cele mai grosolane. Intr’un cuvînt, tot ce numim lumea spirituală, dumnezeească, supraomenească și omenească, se reduce la acțiunea combinată a lumei exterioare și a corpului omenesc, care, din toate lucrurile aflătoare pe-acest pămînt, prezintă cea mai complicată și mai complectă organizare materială. Corpurile omenești înse prezintă acelea-și proprietăți matematice, mecanice și fizice, și se află tot atît de supuse acțiunei chimice, ca și toate corpurile aflătoare. Mai mult de cît atît, fie-care corp compus : animal, vegetal, sau neorganic, poate fi descompus prin analiza chimică într’un număr de corpuri elementare sau simple, admise ca atari fiind-că nu s’a ajuns încă să fie descompuse în corpuri mai simple. Ieată deci adevăratele elemente cari constitue lumea reală, lumea omenească, individuală și socială, intelectuală și dumnezeească. Asta nu-i acea materie uniformă, informă și abstractă despre care ne vorbește Filosofiea pozitivistă și metafizica materialistă: ie adunătura nedefinită de elemente sau corpuri simple, din cari fie-care posedă toate proprietățile matematice, mecanice și fizice, și din cari fie-care se deosebește prin niște acțiuni chimice cari-i sînt proprii. A recunoaște toate elementele reale sau corpurile simple ale căror combinări diferite constituesc toate corpurile compuse, organice și