asupra familiei, asupra proprietăței, asupra Statului, și multe altele și mai particulare cari regulează raporturile dintre oameni. Toate aceste idei, pe cari omul le găsește întrupate în propriul său spirit prin educațiea pe care în afară de ori-ce ac țiune spontană a acestui spirit a îndurat-o în timpul copilăriei, idei cari, cînd ajunge la conștiința de sine, i se înfățoșază ca niște idei în de obște admise și consfințite de conștiința colectivă a societăței în care trăește, toate aceste idei sînt produse, procum am arătat, de lucrarea intelectuală și morală colectivă a generațiilor trecute, produse cum ? Prin constatarea și printr’un soiu de consfințire a faptelor îndeplinite, pentru-că-n dezvoltările practice ale omenirei, ca și-n știința propriu zisă, faptele îndeplinite precedează totdeauna ideile, ceea-ce dovedește încă o dată că însu-și cuprinsul cugetărei omenești, fondul real al acestei cugetări, nu-i de loc o creație, o făurire spontană a spiritului, ci că acest fond ie dat totdeauna de experiența reflectată a lucrurilor reale.
Am pomenit despre apropierea dintre vieața individuală și socială a omului și vieața animală... Să vedem acum cari-s trebuințele omului și condițiile sale de existență.
Cercetînd mai de-aproape chestîea asta, vom găsi că cu toată nesfîrșită depărtare ce pare a despărți lumea omenească de cea animală, în fond punctele cardinale ale celei mai rafinate existenți omenești și
