Miorița s-a născut în Maramureș/TL 11-20

TL 1-10 Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef
TL 11-20
TL 21-23
Antologie de texte mioritice din Maramureș / Țara Lăpușului


TEXT 124[modifică]

Țara Lăpușului 11
Groșii Țibleșului (1), →1980
 
Sus la verdele din munte,
La iarba pînă-n gerunte,
Mărgu-și tri păcurărei
Cu oile după ei.
5. Cei mai mari îs veri primari,
Cel mai mic îi străinic;
Tăt îl mînă și-l adună
Cu oile la fîntînă;
Tăt îl suie și-l coboară
10. Cu oile la izvoară,
Facu-i legea să-l omoară.
– Fraților, fîrtaților,
Voi dacă mi-ți omorî
Pe mine să mă-ngropați
15. În vîrfuțu muntelui,
În mijlocu plaiului.
Și în mîna de-a dreapta
Tot îmi puneți tilinca;
Și să-mi puneți pe mormînt
20. Fluieru cel de argint.
Cînd vîntuțu a sufla
Fluieru a fluierá,
Tilinca a tilincá,
Oile toate-or zbiera
25. Dacă mi-o văzut moartea!
Și-a veni Ziua Crucii,
Voi la țară-ți coborî.
Mama v-a-ntreba cu dor:
– Unde mi al meu fecior?
30. - L-am lăsat pe cele văi
Cu cele bălăi de oi;
L-am lăsat pe cele groape
Cu oile cele șchioape.
Mămuca m-a agodi
35. Cu cină caldă pe masă
Și cu apă rece-n vasă,
Să-i vie slujba acasă.
Cina-n masă s-a răci,
Apa-n vasă s-a-ncălzi
40. Și slujba n-a mai veni,
Că s-a dus a putrezi
Alăturea cu morții.
== Note ==

  • Culegător – Vasile Latiș
  • Informator – Gavril Pop, 62 ani.
  • Localitatea/Data – Groșii Țibleșului, →1980; Țara Lăpușului, Maramureș.
  • Publicat în Antologie de folclor din județul Maramureș, 1980, p.102-103, text 88.
  • Tipul – Nord-maramureșean, clasic.

TEXT 125[modifică]

Țara Lăpușului 12
Groșii Țibleșului (2) – 1985
 
Să luară, să duseră,
Haida leru și-a nost Domn (ref.)
Vo doi, tri păcurăroi,
Pîngă-on boteiaș de oi.
Cel mai mare, pă cel mic,
5. Tăt o umblat să-l omoare.
– Ia, voi de mi-ți omorî
Tăt pă mine mă-ngropați
În strunguța oilor,
În tropotu mieilor.
10. Fluierașul cel de-argint
Tăt mi-l puneți pă mormînt
Și trîmbița de-a dreapta.
Cu trîmbița-oi trîmbițá,
Cu fluieru-oi fluierá
15. Și oile m-or cînta.
== Note ==

  • Culegător – Pamfil Bițiu
  • Informator – Aurica Pop, 25 ani (n.1960).
  • Localitatea/Data – Groșii Țibleșului, 1985; Țara Lăpușului, Maramureș.
  • Publicat în Sculați, sculați, boieri mari, P. Bilțiu, Gh. Pop, 1996, p.115. text 86.
  • Tipul – Sud-maramureșean, subtip lăpuș, clasic.

TEXT 126[modifică]

Țara Lăpușului 13
Peteritea, →1980
 
Pă picior de munte
Merg oile-n frunte,
De multe, nu-s multe,
Numai nouă sute.
5. - Da` naitea lor
Cine mi-ș era-re?
– Doi păcurărei,
Doi frățiorei.
Grăi cel mai mare
10. Către cel mai mic:
– Rămîi, frate, aici,
Că eu mi-am iubit
Sora Soarelui
Și-a pămîntului.
15. Grăi cel mai mic:
– Rămîn, frate, aici,
To` naintea ta!
– De nu-i rămînea
Noi te-om omorî.
20. - Pa min` să mă-ngropi
În tîrla oilor,
În jocu mieilor
Și la cap să-mi pui
O cruce de brad.
25. În vîrfu cruciței
Dalba fluierice.
Vîntu-mi d`aduna-re,
Oile-mi pornea-re.
Cele lăi, pă văi,
30. Cele mai cornute
Pă vîrfuri de munte;
Cele mărginele
Pă urmele mele.
== Note ==

  • Culegător – Vasile Latiș
  • Informator – Aurica Tuns, 73 ani.
  • Localitatea/Data – Peteritea, →1980; Țara Lăpușului, Maramureș
  • Publicat în Antologie de folclor din județul Maramureș, 1980, p.107, text 92.
  • Tipul – Fata de maior, versiune alterată.
  • Observații. O soluție atipică pentru a justifica omorul: un conflict erotic pe fondul unui amor imposibil dintre păcurarul cel mare și “sora Soarelui”. E singura variantă lăpușeană cu regim metric de 5/6 silabe - specific baladei dar și tipului “fata de maior”; se pare că e vorba de o adaptare locală a acestui motiv folcloric (exluzând eventualele ingerințe ale informatorului sau ale culegătorului).

TEXT 127[modifică]

Țara Lăpușului 14
Stoiceni (1) – 1981
 
În cei vîrvuți de muncei
Vin trei lei păcurărei.
Și-așe fluier zîce (refren)
Cei mai mari îs veri primari,
Cel mai mic e streinic.
5. Cei mai mari din grai grăié:
– Du-te frînje oile!
Pînă oile frînjé
Lui de moarte că-i făcé.
– Pușcate-om, o` tăie-te-om?
10. - Tăt pe mine mă pușcați
Și pă mine m-astupați
În strunguța oilor,
În jocuțu mieilor.
Toporașu – de cruciță,
15. Fluieru – de luminiță.
Cînd vîntuțu a sufla
Fluierașu-a fluierá,
Mieii mîndru mi-or juca.
Oile cele cornute
20. Mîndru m-or jăli pă munte;
Oile cele bălăi
Mîndru m-or jăli pă văi.
Voi acasă că-ți sosî.
Tot mămuca v-a-ntreba:
25. Vini-oi și eu o ba?
Tot voi spuneți că io viu
Cu oi șchioape șchiopătînd,
Cu fluieru fluierînd.
Tot mămuca m-aștepta
30. Cu prînzucu cald pă masă,
Cu apuca rece-n vasă.
== Note ==

  • Culegător – Pamfil Bilțiu
  • Informator – Ana Butcure, 55 ani (n.1926).
  • Localitatea/Data – Stoiceni, 1981; Țara Lăpușului, Maramureș.
  • Publicat în Poezii și povești pop. din Țara Lăpușului, P. Bilțiu, 1990, p.18-19, text 25.
  • Tipul – Sud-maramureșean, subtip lăpuș, clasic.
  • Observație. De menționat utilizarea sintagmei “lei păcurărei” (vezi Glosar).

TEXT 128[modifică]

Țara Lăpușului 15
Stoiceni (2) – 1983
 
În cel vîrfuț de muncelu`
Și-așé fluier zîce (refren)
Sunt trei lei păcurărei.
Păcurarul cel mai mare
Pînă oile-și pornea-lă,
5. Gre moarte i să gătară:
O` să-l puște, o` să-l taie.
– Pă mine nu mă tăieț,
Da pă mine mă împușcaț
Și pă mine mă-ngropaț
10. În strunguța oilor,
În jocuțu mieilor.
Fluierașu cel de vînt
Să mi-l puneți pă mormînt.
Cînd vîntuțu a sufla-lu,
15. Fluieru a fluiera-lu.
Oile cele bălăi
Mîndru m-or cînta pă văi;
Oile cele cornute
Mîndru m-or cînta pă munte.
== Note ==

  • Culegător – Pamfil Bilțiu
  • Informator – Ioan Leșe, 77 ani (n.1907).
  • Localitatea/Data – Stoiceni, 1983; Țara Lăpușului, Maramureș.
  • Publicat în Poezii și povești pop. din Țara Lăpușului, P. Bilțiu, 1990. p.13, text 18.
  • Republicat – Sculați, sculați, boieri mari, P. Bilțiu, Gh. Pop, 1996, p.114, text 83.
  • Tipul – Sud-maramureșean, subtip lăpuș, clasic.
  • Observații. În ediția din 1996 textul e însoțit de partitură muzicală. 2. O variantă unică, în care cel condamnat e “păcurarul cel mai mare”, și nu “cel mai mic”; eroarea aparține cu siguranță informatorului.

TEXT 129[modifică]

Țara Lăpușului 16
Berința – 1982
 
În vîrfuțu muntelui
Mîndră-i seara lui Crăciun (refren)
Sunt vreo tri turme de oi
Și vreo opt păcurărei.
Zîce unu cătă altu:
5. - Tu, mă frate, măi fîrtate,
Spune-mi ce moarte voiești?
– Altă moarte nu-mi voiesc,
Numai capu mi-l tăiați
Și pă mine mă-ngropați
10. În țărcuțu mieilor.
Fluierașu meu cel drag
Să mi-l puneți voi la cap.
Cînd fluier a prinde-a zîce
Oile tăte s-or strînge,
15. Pă mine tăte m-or plînge.
Oile cele bălăi
Plînje-m-or umblînd pă văi;
Oile cele cornute
Plînje-m-or umblînd pă munte.
== Note ==

  • Culegător – Pamfil Bilțiu
  • Informator – Terezia Marchiș, 60 ani (n.1926).
  • Localitatea/Data – Berința, 1982; Țara Lăpușului, Maramureș.
  • Publicat în Sculați, sculați, boieri mari, P. Bilțiu, Gh. Pop, 1996, p.112, text 79.
  • Tipul – Sud-maramureșean, subtip lăpuș, clasic.
  • Observații. Text însoțit de partitură muzicală (în ediția din 1996).

TEXT 130[modifică]

Țara Lăpușului 17
Costeni (1) – 1984
 
Sus la cel vîrvuț de munte
Sînt trei lei păcurărei
Cu tri turme pîngă ei.
Cei mai meri îs veri primari,
5. Cel mai mic îi străinic,
Facu-i legea de perit.
– Auzît-am și știu bine
Că mi-ți omorî pă mine.
Pă mine să m-astupați
10. În strunguța oilor,
În țărcuțu mieilor.
Fluierașu cel de-arjint
Să mi-l puneți la mormînt.
Cînd vîntuțu a sufla
15. Fluierașu-a fluierá,
Oile s-or aduna
Și pă mine m-or cînta.
Oile cele bălăi
Mîndru m-or cînta pă văi;
20. Oile cele saine
Mîndru m-or cînta pă mine;
Oile cele cornute
Mîndru m-or cînta pă munte.
== Note ==

  • Culegător – Pamfil Bilțiu
  • Informator – Dochia Lucian, 62 ani (n.1922).
  • Localitatea/Data – Costeni, 1984; Țara Lăpușului, Maramureș.
  • Publicat în Poezii și povești pop. din Țara Lăpușului, P. Bilțiu, 1990, p.12-13, text 17.
  • Tipul – Sud-maramureșean, subtip lăpuș, clasic.

TEXT 131[modifică]

Țara Lăpușului 18
Costeni (2) – 1984
 
Sus la cel vîrvuț de munte
Florile dalbe de măr (refren)
Sînt tri lei păcurărei,
Cu tri turme pîngă ei.
Cel mai mare-i vesăl mare,
5. Cel mai mic îi vesăl mic,
Facu-i lejea de perit.
Oaia ochișica vine,
Cu picioru mi-o făcut,
Ce-o văzut nu i-o plăcut.
10. - Pă mine m-or omorî,
Da` unde m-or astupa?
În strunguța oilor,
În țărcuțu mieilor.
Am on fluierași de-arjint,
15. Să mi-l puneți pă mormînt
Cu vrănuța cătă vînt.
Cînd vîntuțu a sufla
Fluierașu-a fluierá,
Oile s-or aduna
20. Și pă mine m-or cînta.
Oile cele cornute
Mîndru m-or cînta pă munte;
Oile cele bălăi
Mîndru m-or cînta pă văi;
25. Oile cele săine
Mîndru m-or cînta pă mine,
Că le-am cătat tare bine.
== Note ==

  • Culegător – Pamfil Bilțiu
  • Informator – Ana Nodiș, 33 ani (n.1951).
  • Localitatea/Data – Costeni, 1984; Țara Lăpușului, Maramureș.
  • Publicat în Poezii și povești pop. din Țara Lăpușului, P. Bilțiu, 1990, p.19, text 26.
  • Tipul – Sud-maramureșean, subtip lăpuș, clasic.
  • Observații. Versurile 7-9 (semnul făcut de oaie cu piciorul) par introduse forțat în text, cu atât mai mult cu cât ele nu influențează cu nimic desfășurarea evenimentelor. Însă de remarcat faptul că imaginea o regăsim într-o colindă din Stoiceni (Ciobanii și hoții): “Cînd gustară ei mai bine / Oaia ochișică vine / Cu piciorul lor le face / Ce vede, la ea nu-i place. / Vin tri hoți di pa izvoară / Cu securi și cu topoară / Pă păcurari să-i omoară.” (culegător Pamfil Bilțiu, informator Ioan Leșe, 76 ani, localitatea Stoiceni, 1983, publicat în Poezii și povești populare din Țara Lăpușului, Editura Minerva, București, 1990, p.21, text 29.)

TEXT 132[modifică]

Țara Lăpușului 19
Cupșeni – 1984
 
În cei vîrvuți de muncei
Domn, Domn și-a nost Domn (ref.)
Sînt tri lei păcurărei,
Unu-i mai mic între ei.
– Micule, străinule,
5. Du-te-ntoarnă oile.
El oile le-o înturnat,
Ei legea i-i o gătat:
Din pușcă-mpușca-i-l-or,
Din sabie tăie-i-l-or.
10. - Măi, frați, frățiorii mei,
De vi-i legea să mă gătați
Nici mă tăieți, nici mă-mpușcați,
Fără capu mi-l luați
Și pă mine m-astupați
15. În staolu` oilor,
În țărcuțu mieilor,
În fundu găleților.
Fluierașu cel de-argint
Tăt mi-l puneți pă mormînt.
20. Cînd vîntuțu-a șuiera
Trîmbițuca-a trîmbițá,
Fluierașu-a fluierá,
Oile tăte-or zbiera.
Oile cele cornute
25. M-or cînta vara pă munte;
Oile cele-mbițate
M-or cînta vara pă sate;
Oile cele bălăi
M-or cînta vara pă văi.
== Note ==

  • Culegător – Pamfil Bilțiu
  • Informator – Nastasia Pop, 56 ani (n.1928).
  • Localitatea/Data – Cupșeni, 1984; Țara Lăpușului, Maramureș.
  • Publicat în Poezii și povești pop. din Țara Lăpușului, P. Bilțiu, 1990, p.17-18, text 24.
  • Republicat – Sculați, sculați, boieri mari, P. Bilțiu, Gh. Pop, 1996, p.108, text 74.
  • Tipul – Sud-maramureșean, subtip lăpuș, clasic.
  • Observații. În ediția din 1996 textul e însoțit de partitură muzicală.

TEXT 133[modifică]

Țara Lăpușului 20
Suciu de Sus – 1984
 
Tri păcurărași la munte
Ziorel de zuă (refren)
Numai unu-i străinel
Ca și-o ruje de inel.
Și pă ăla l-o mînat
5. S-abată oile-n sat.
Cînd oile le-abătea
Lui mare leje-i făcea:
Ori să-l puște, ori să-l taie.
– Nu mă pușcați, nu mă tăiați,
10. Numai capu mi-l luați.
Pă mine un` mă-ngropați?
În jocuțu oilor,
În turișul mieilor.
Pă mine cin` m-a spăla?
15. Ploile cînd or ploua;
Pă min` cine m-a jeli?
Păsări cînd or ciripi.
Pă mine pămînt nu puneți,
Numai sfînta gluga mea,
20. Fluierișca la curea.
Fluierișca-a fi de os
Care mult cîntă frumos;
Fluierișca-a fi de fag
Care mult cîntă cu drag.
== Note ==

  • Culegător – Pamfil Bilțiu
  • Informator – Viorica Clep, 60 ani (n.1924).
  • Localitatea/Data – Suciu de Sus, 1984; Țara Lăpușului, Maramureș.
  • Publicat în Poezii și povești pop. din Țara Lăpușului, P. Bilțiu, 1990, p.8-9, text 2.
  • Tipul – Sud-maramureșean, subtip lăpuș, arhaic.
  • Observație. Versurile 14-17 dezvoltă o imagine preluată din bocete, iar ultimele patru versuri sunt o influența (livreasca?) din versiunea-baladă.