Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed. a II-a)/Cuvinte vechi

 

1. Arhaisme

aleat "alături, lângă, aproape de"; arambaș "căpitan de haiduci sau de hoți"; aratru "plug de lemn"; ariet "regiune, zonă"; ariște "închisoare"; barbor "brăzdarul plugului"; blema "a merge"; borotău "parchet de pădure"; bratoș "chipeș"; cavnic "lucrător în exploatare minieră de suprafață"; certez "teren obținut prin defrișare"; ciucarlie "deal mic în formă de cioc"; dâjdie "element din construcția colibei"; dimijelie "baniță"; dragoman "conducătorul unei lucrări forestiere"; fiscarăș "avocat"; fisolgabir "căpetenie administrativă a unei regiuni"; habă "șezătoare"; hont "vagonet din lemn"; ieraș "unitate administrativ-teritorială în vechiul sistem comitates"; iergan "batoză pentru cereale"; iție "măsură veche pentru lichide"; învăsca "a (se) îmbrăca"; învești "a (se) îmbrăca, a (se) înveșmânta"; înveștit "înveșmântat"; jeler "colonist; chiriaș"; lacrimă "plângere, reclamație"; latin "străin; străinătate; lume străină; om rău și perfid"; lăcuitor "locuitor"; leah "polonez"; lucrătoriu "plug"; mășcat "mare, bombat"; moștean "moștenitor, băștinaș"; mușat "frumos"; num "denumire, nume"; oamă "femeie, nevastă"; olah "nume dat românilor din sudul Carpaților"; olat "provincie, ținut, teritoriu; tot ce ține de o gospodărie"; osoi "loc umbros, dos"; picui "vârf ascuțit, pisc"; poporean "țăran, sătean"; răboșean "zimțat, crestat"; săm "suntem"; străiște! "noroc!, fericire!, să trăiești!"; tatu "tată"; țicleu "stâncă foarte ascuțită"; urmenesc "care ține de prefectură"; vac "timp, perioadă, veac; existență, trai"; văcui "a viețui"; văera "a se văeta, a se plânge"; vârzob "dispozitiv folosit pentru mersul pe zăpadă"; veliște "(stră)vechime"; vexel "poliță contractuală"; via "a trăi, a viețui"; zvoriște "piață publică; loc de casă".

2. Cuvinte învechite

aborî "a doborî; a ucide"; abura "a adia"; acrițar "care face acriță de mâncat"; acurat "negreșit, întocmai"; adăvăsî "a se îmbolnăvi (din cauza farmecelor)"; adeu "tun, armă de artilerie"; adusătură "făcătură"; agrate "colivie pentru păsări"; alaș "schelă de zidărie"; alcăzî "a se tocmi"; alean "întristare; dor, melancolie"; amproor "orele dimineții când se duc oile la pășune"; ardău "pădurar"; arete "berbece de prăsilă"; ariniș "teren nisipos"; armaș "om înarmat"; arneu "coviltir"; asoga "a da aluatului forma pâinii"; așchiuț "ajutor de jurat"; baie "carieră de piatră"; baltag "topor cu coadă lungă"; bancută "monedă de 20 de creițari"; barabor "muncitor forestier"; băl "alb"; bărdaș "tâmplar"; băsadă "vorbă, cuvânt"; beleș "căptușeală"; birău "primar"; biriș "slugă la vite"; birt "cârciumă, han"; blehar "tinichigiu"; boacter "paznic"; bolcoti "a amesteca ouăle"; bold "magazin rural"; boldășiță "vânzătoare întrun magazin rural"; borbil "bărbier, frizer"; borjug "element din compunerea jugului"; borneu "raniță militară"; botejune "sărbătoarea propriuzisă a botezului"; bruțac "sac de merinde"; bucina "a cânta din bucium"; bugnar "dogar"; buzdugăni "a lovi cu buzduganul"; calhău "târnăcop"; cantarig "cumpăna de la fântână"; capiște "sinagogă"; carte "scrisoare, bilet; hrisov, document, pașaport"; călicer "scară de acces pe platforma comarnicului"; cănțălar "funcționar"; cănțălarie "primărie"; căpeneag "manta, pelerină"; cărmăjie "piele tăbăcită și vopsită"; cărturărie "învățătură, știință"; cărunți "a încărunți"; căruța "a (se) plimba cu căruța"; cântător "dimineața devreme"; ceaplău "șiret din fire de lână împletite"; celed "nume colectiv pentru copiii și servitorii dintro casă"; cerca "a încerca; a cerceta, a iscodi"; cerpac "lingură cu găuri"; certi "a defrișa"; certire "defrișare"; certitură "loc defrișat"; chedrenț "dulăpior montat pe perete"; chelm "făina ce se depune pe sită"; chelșug "cheltuială, întreținere"; chinder "chibrit"; chinez "cneaz, căpetenie"; chișbirău "viceprimar"; chituși "contrafișe"; ciacău "chipiu militar de paradă"; cioacă "deal, vârf, pisc"; cionic "luntre"; ciudă "uimire"; ciudi "a se mira"; ciumil "formulă inițială a ghicitorilor"; ciumili "a spune ghicitori"; ciupă "apa în care se îmbăiază prima dată nounăscutul"; ciupăi "a spăla, a îmbăia"; clăti "a (se) mișca, a clătina; a limpezi"; climp "zăvor la ușă"; clocotiș "clocot, fierbere"; cocie "trăsură, caleașcă"; colopaci "ciocan"; comandir "comandant"; comând "masa ce se dă pentru pomenirea unui mort"; comândare "înmormântare"; comândău "petiție, plângere"; comb "nod"; comiz "pâine cazonă"; comlău "drojdie (de bere)"; composesiune "proprietate obștească"; composesor "coproprietar"; com¬posesorat "formă de proprietate obștească asupra terenurilor și pășunilor"; coperativă "magazin în mediul rural"; corti "a pofti, a îndemna"; cosaștină "terenul de pe care s-a cosit iarba"; cozleu "mobilă de bucătărie"; crasnă "frumusețe"; crezământ "crezare, încredere"; crișmă "bucată de pânză albă"; cuglă "piramidă de nuci"; cunti "a se obișnui"; cuntit "obișnuit, acomodat"; curător "curgător"; cursură "curs de apă"; cușăi "a gusta"; cușcaie "instalație pentru scoaterea lemnului din pădure"; cutios "pământ cleios"; dară "desigur, bineînțeles"; dârlăi "a cânta, a hori"; deairea "din altă parte"; decung "tranșee"; delniță "fâșie îngustă de teren situată întro luncă"; derept "pentru"; deres "tăiat, curățat"; despărțământ "departament, diviziune"; diliș "adunare, sfat"; dilișî "a se strânge, a se aduna"; dipt "drept, pentru"; domnar "domn, boier"; dripăli "a bătuci"; drug "aur nativ, neprelucrat"; dudăi "a fugări, a alerga; a șuiera"; fapt "făptură, ființă; farmec, vrajă"; faur "fierar, potcovar"; fără "numai, decât"; fătăciune "loc unde fată vacile pe imaș"; fârtăție "formă de înfrățire a două persoane"; festung "cetate întărită; închisoare"; fliștuca "a dejuna, a mânca"; fondi "hingher"; forgater "adunare"; forgolom "agitație, circulație"; frunză "foi, blaturi de prăjitură"; fum "casă"; fundac "fundătură"; găun "scorbură"; gherdan "salbă de mărgele, de galbeni"; grăi "a se vorbi, a se sfătui"; grămătic "secretar întro cancelarie boierească"; grâmji "a scânci, a plânge"; hamer "ciocan"; hatijac "raniță de soldat"; helge "nevăstuică"; heli "loc, spațiu"; hognoș "locotenent"; hopâc "petrol (pentru lampă)"; hoptac "drepți"; iagăr "pădurar; vânător; paznic de câmp"; ibovnic "amant, iubit"; ibung "manevră sau instrucție militară"; ircă "caiet (de școală)"; irhă "ornament pe pieptarele"; iugăr "unitate de măsură pentru suprafețe"; îmbe "ambele"; încordătură "cotitură"; înfereca "a încuia"; îngurguța "a se mândri, a se făli"; îngurguțat "țuguiat"; înlontru "înăuntru"; însăjeta "a fermeca"; jașcău "pungă"; jelanie "tristețe, plângere"; lavoar "lighean"; leat "contingent"; ledeșă "șa"; lemn "copac"; lingoare "febră tifoidă"; lipie "pâine rotundă și plată"; lisnit "poame, fructe"; maștihă "mamă vitregă"; mărădic "urmaș, descendent"; mărândău "copil din flori"; măslad "fructul toxic al unei plante orientale"; mâzdă "camătă"; meci "opaiț; lampa; fitil"; miler "loc unde se fac cărbuni"; mișel "om de rând, sărac"; more "cuvânt care exprimă mirarea, uimirea, admirația"; morocaș "bucăți de fie"; morodi "a zămisli"; mumă "mamă"; nan "pitic"; nat "individ; rudenie, familie; mulțime"; năimi "a (se) tocmi"; nătântoc "prost, nătâng"; năzdrog "obiect magic cu rol de vehicul aerian"; neamț "par cu clenciuri"; nedeie "târg de vite care se ținea pe munte"; nevesti "a duce viață de nevastă"; noi "picuri de rouă; stropi de apă de pe roata morii"; norod "popor, nație; mulțime, gloată"; oaș "iertaș"; obșât "ordin de lăsare la vatră"; ocesc "domnesc"; ocnă "gură de ieșire dintro încăpere"; oglăjă "curele de la îmblăciu"; ogorî "a ara, a săpa, a prăși"; ometiță "praf de făină ce se depune în moară"; ontorloage "drum din bușteni"; orântar "enoriaș de confesiune grecocatolică"; orga "a argăsi"; orgar "tăbăcar"; orvat "croat"; osârdie "zel, râvnă"; oșcolă "școală"; ovreu "evreu"; paler "îngrijitor de drumuri"; păsa "a pleca, a merge"; peleș "ciucure, franj"; piclu "făină de calitate"; placă "poftim; vă rog"; plainic "liniștit, calm, nepăsător"; plasă "subprefectură"; plăivais "creion"; plevar "tinichigiu"; poară "dezacord"; poclui "a se liniști, a se stâmpăra"; poda "a se obișnui cu un lucru"; porunci "a anunța, a vesti"; poșuș "pașaport"; prapur "steag bisericesc"; prezeș "președinte, conducător; mecanic de locomotivă"; prinsoare "temniță, închisoare"; progade "cimitirul din curtea bisericii"; pruncă "fată"; rantie "scutec"; răeș "luntraș"; răgatcă "barieră"; răpăusa "a muri"; răsărită "floarea soarelui"; râcăi "a răcni, a urla"; râznă "vagonet cu care se transportă minereul"; rif "unitate de măsură pentru lungime"; rodină "creație, facere; neam, familie; moștenitor"; săbăceag "concediu militar; permisie"; săhălbar "cărbunar"; sălhă "pădure deasă"; sărar "negustor de sare"; sâlță "laț, cursă"; sârie "petrecere a tinerilor"; scloptă "coajă de dovleac în formă de scoică"; sforac "smârc ce se formează la obârșia unui izvor"; slobod "liber, permis"; slovă "literă"; sobă "instalație de încălzit"; sodomi "a omorî, a ucide"; solgăbirău "subprefect"; somna "a dormi"; sorozlaș "recrutare"; spențer "veston scurt"; stalău "atelier de tâmplărie"; stavă "herghelie"; stăvar "păstorul care păzește caii"; stobor "par"; strânsură "adunare, mulțime"; sușigat "lipsit (de ceva)"; șagău "lucrător în minele de sare"; șaică "gamelă"; șalău "monedă veche de aramă"; șarampou "barieră"; șălitră "băț de chibrit"; șârgăni "a telegrafia"; șpais "cămară mică"; ștrampohaz "vestiar pentru militari"; ștric "funicular"; șuc "unitate de măsură a lungimii"; șuștac "instrument de măsurat, în lungime totală de 1 metru"; șuteu "brutar"; tab "tabără (militară); armată, oaste"; tablă "carte funciară"; tist "ofițer, comandant"; toait "aliaj din argilă"; tog "avere, proprietate; câmp, imaș"; treasc "tun mic folosit pentru a produce jocuri de artificii"; tun "tunet"; tușer "speculant"; tuz "cureaua de la îmblăciu"; țăl "țintă, punct"; țărmure "țărm"; țăruză "condei (de piatră); creion"; țebeș "tăios, ascuțit, friguros"; țivli "a zbiera"; țivlitură "strigăt, urlet"; uișag "ziar"; văcări "a coace pâine"; veleat "dată, an, termen"; vidic "regiune"; voloșman "deputat"; voștinar "cel care umblă prin sat să cumpere ceară de albine"; votru "lotru, tâlhar; bărbat afemeiat"; zapis "document, înscris"; zvârdon "rotobil".

3. Cuvinte care pot deveni învechite (pe parcursul secolului XXI)

- Termeni din sfera ocupațiilor și meseriilor care nu se mai practică: minerit (fistău, foitaș, holender, jomp, lighet, lungon, lută, ridei, staigăr, șaitroc, șlag, șteamp, vitlă...), plutărit (cormănaș, șaică... ), morărit (cep, crâng, fludără, ierugă, jilip, remeș, rostei, scof, stanoc, șiștor, tar, veșcă... ), industria casnică textilă (brâglă, cordenci, fusaiol, fuștel, jereabdă, lodânc, nevedi, ponoj, potiheci, spată, sucală, râf, teară, tindeică, urzeală, urzoi, vergel... ), butinărit (barabor, butin, caiman, crainer, dragoman, finlandeză, sărsam, șoștoacă, vancău...) etc.

- Termeni referitori la armată și vechea administrație (bagnet, cătană, comânda, daraban, filer, flintă, gledă, honved, husar, mondir, răgută, șălboc, talpoș etc.).

- Termeni împrumutați în urma contactului nemijlocit între populația autohtonă și anumite grupuri etnice, a căror pondere numerică a scăzut semnificativ în ultima jumătate de secol (germani, evrei).

- Termeni regionali afectați de procesul de omogenizare a limbii române, precum și de globalizare (musai, fain, fest, pogan, astalâș, bai, barem, bănat, bistoș, bolund, goz, haznă, hăpt, leac, leveșe etc.).

4. Cuvinte regionale, relativ vechi, care au șanse să reziste în timp

datorită interesului manifestat de turiști: găbănaș, coșar, sărcer / clincer, gardină, hăizaș, balmoș, bondroș, gatii, lenker, vâltoare etc.

În afară de arhaismele lexicale, pe care le-am trecut în revistă în acest capitol, trebuie să menționăm că, în graiul maramureșean și nord transilvănean întâlnim și alte tipuri de arhaisme. Cele fonetice se confundă cu formele dialectale ale unor cuvinte, pe care am fi tentați mai degrabă să le încadrăm în categoria variantelor lexicale (de ex. părete "perete", pârău "pârâu" etc.). În categoria arhaismelor morfologice putem include forma blem, atât la indicativ prezent, persoana I, plural, cu sensul de "mergem", cât și la imperativ, cu sensul de "vino!". Acest verb continuă pe latinescul ambulo, ambulare, devenit în română a umbla, cu varianta dialectală îmbla, ulterior deprefixat și redus la blam, blăm, blem. Arhaismele de tip semantic se conservă, de regulă, foarte bine în graiurile regionale: de exemplu carte, cu sensul de "scrisoare, document, act".