Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed. a II-a)/Termeni care circulă (probabil) doar în Maramureș

←Cuvinte vechi

Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed.a II-a) de Dorin Ștef Termeni care circulă (probabil) doar în Maramureș

Contribuții la Dicționarul-Tezaur al Limbii Române→

În diverse lucrări de specialitate, lexicoane și dicționare editate de Academia Română și atlase lingvistice apare mențiunea că unii termeni au fost semnalați doar în Maramureș. Cum nu se precizează dacă mențiunea se referă la "Maramureșul istoric" sau "actualul județ Maramureș", admitem ipoteza că respectivii termeni puteau fi consemnați fie în satele de pe Văile Mara, Iza sau Vișeu, fie în regiunile din Transilvania de Nord (deci nu se referă strict la subdialectul maramureșean și, implicit, la lexicul specific acestui subdialect). În total, 87 de apelative:

asoreală "insolație"; berdă "prăpastie, râpă"; butin "exploatare forestieră"; butinar "muncitor forestier"; butinări "a lucra întro exploatare forestieră"; cărtureț "cărturar; învățat"; chibăl "vas din doage de lemn; unitate de măsură pentru cereale"; ciocâldan "fecior de 17-18 ani"; ciuclă "buclă de păr, moț; creștetul găinii sau al cocoșului"; ciuflica "a se apleca, a se lăsa pe vine"; cocoran "cocoș"; codrior "de codru"; corhă "versant repede de munte; coastă de deal râpoasă; prăpastie, râpă"; dârlai "cântec (de dragoste, de dor); doină"; fățoaie "față de masă"; fișcăi "a șuiera, a fluiera"; fludără "canalul prin care curge apa la moară; stăvilar pe care se dă drumul la apă"; ilioi "zână malefică"; izvarniță "zărul rezultat din laptele de oi după ce se alege cașul"; înfocăciune "febră, temperatură"; însăcurat "asigurat; interzis, cu interdicție; condamnat"; leordacă "stupiniță"; liliuț "leagăn de grindă; leagăn pentru copil mic, purtat de femei când merg la cosit, departe de sat"; lucezi "a luci, a străluci, a lumina"; luști "a desface boabele de porumb de pe cocean"; măzărită "grăunță ce crește pă holde"; mirioară "albăstrea"; mizelnic "mezin"; mociros "mlăștinos, noroios"; năposti "a elibera, a da drumul, a slobozi"; noajă "haită (de lupi)"; orgar "persoană care se ocupă cu tăbăcirea pieilor"; oveșer "cultivator de ovăz; consumator de ovăz"; pagalău "roșcat"; păguri "pistrui"; pahibă "cusur, defect"; pănat "plin de pene sau flori"; permeci "a se strica, a se schimba, a se ofili"; pititioc "mic, scund"; pițiană "frunză de porumb"; pocitoc "acul-pământului, ferigea-vânătă, părul-Maicii-Domnului"; poda "a se obișnui cu un lucru; a se deprinde"; ponci "a se împotrivi, a se certa"; popuștină "plată anuală primită de cantor, diac și preot"; porlaș "podul șurii"; prizne "pleavă"; pupuia "a se cocoța pe ceva"; pușleac "cuțit cu mânerul de lemn"; răeș "luntraș"; rămăsoi "văduv"; răzvalcă "sul neted de lemn cu care se întinde aluatul"; sansiu "garoafă"; sclin "ugerul oilor și al caprelor"; sosină "plantă; osul iepurelui, asudul calului, buruiană de lângoare"; spărtica "a (se) rupe în bucăți, a sfâșia"; strohoi "când să scutură cineva, să ține măreț"; șatră "pridvorul caselor țărănești, târnaț"; știob "trunchi de copac scorburos, îngropat în pământ, pentru a servi ca fântână"; ștrampohaz "camera unde se face împărțirea și schimbarea veșmintelor la militari"; ștric "funicular"; tocănău "băț cu care se amestecă mămăliga"; tocmiș "înțelegere, negociere, târguială; acord, convenție; logodnă"; tocăzi "a (se) murdări, a se mânji"; topăncuț "opincă"; trăgănaș "cântec tărăgănat"; trăsură "cusătură cu modele românești, pe fond negru"; trușcoi "curcan"; tuduman "strigăt de ajutor"; tul "tont, prost, nătărău"; turiș "loc improvizat unde se pune nutrețul, direct pe pământ, pentru hrănirea oilor, iarna"; tut "prost, tont"; țăpușcă "par ascuțit la un capăt; țeapă"; țebeș "tăios, ascuțit, friguros; puternic"; țura "cuvânt utilizat la refen, la chiuituri și cântece"; uști "a săruta"; vâji "a fi compatibil, a fi asemănător; a se potrivi, a se înțelege; a se întâmpla"; vernă "cearceaf din pânză de cânepă"; vlăstos "plin de lapte; lăptos"; voloșist "românesc"; zărât "care nu mai dă lapte (din cauza unor presupuse farmece)"; zgărdan "bentiță din mărgele policrome, țesute sau împletite, purtate de femei la gât și bărbați la pălărie"; zongoraș "cântăreț la zongoră"; zorobi "a se frământa, a se preocupa; a câștiga, a dobândi, a agonisi"; zoroboc "câștig prin muncă"; zvorac "izvoraș".

Accidental, unele cuvinte din acest tabel ar putea să circule și în localitățile de graniță din județele limitrofe. Altele au avut, în schimb, o circulație extrem de restrânsă, în câteva sate sau într-o microregiune (de ex: izvarniță, înfocăciune - doar în satele de pe Valea Marei; liliuț - în zona Borșa, Săcel, Moisei; răzvalcă - în zona Sighet, Săpânța). Din punct de vedere etimologic, ponderea (39 din 86 de termeni glosați) o reprezintă, evident, derivatele cu sufixe (asoreală < asori + suf. -eală; codriori < codru + suf. -ior; ilioi < iele + suf. -oi; mirioară < mieriu + suf. -or; pănat < pană + suf. -at; rămăsoi < rămas + suf. -oi; tocănău < tocană + suf. -ău, etc.), apoi împrumuturi din ucraineană (chibăl, corhă, uști, văji, zorobi etc.), maghiară (pițiană, răeș, tuduman, țebeș etc.), mai puțin germană (fludără, tut) și rusă (permeci), la care se adaugă variante ale unor apelative cu o circulație mai largă (sansiu / saschiu; tocăzi / tocăni; vernă / verină; zvorac / sforac), respectiv 14 termeni pentru care lingviștii nu au identificat nici o soluție etimologică (berdă, butin, cărtureț, ciocâldan, cocoran, noajă, păguri, popuștină, sclin etc.). Interjecția țura este socotită formă expresivă. Cu certitudine, această listă este mult mai cuprinzătoare, dacă luăm în calcul unii termeni consemnați în prezenta lucrare, dar necuprinși în ultima ediție a Dicționarului Academiei. Însă, pentru a dovedi această apartenență este necesară întocmirea unor hărți lingvistice pentru respectivii termeni.