Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed. a II-a)/Cuvinte cu etimologie necunoscută

Jump to navigation Jump to search
Forme onomatopeice Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed.a II-a) de Dorin Ștef
Cuvinte cu etimologie necunoscută
Cuvinte derivate


abțigui "a lovi, a plesni"; adăli "a îndupleca"; agorî "a surpa"; agrate "colivie"; ahăli "a face vânt"; alala "pieptiș"; ametit "praful care se adună la roata morii"; andrea "ac de cusut sau croșetat"; arcelă "proeminență"; arcer "cute"; arcoziță "țuica din prima distilare"; asumuta "a se ameți"; balace "clopoțel de pădure"; barabor "muncitor forestier"; barță "adeverință"; batcă "nicovală mică"; batul "soi de măr"; bălărie "buruiană"; băndură "năframă"; bărcă "oaie cu lâna creață"; băț "nuia"; bâhni "a lătra"; bâtă "ciomag"; belniță "albișoară"; berdă "râpă"; beșteli "a certa"; bezer "volane"; bili "a (se) albi"; blencaci "secure"; blenci "briceag"; blizgai "lapoviță"; bogărea "oaie mică"; boicoși "a se zbârci"; bojordoc "îmbrăcăminte groasă"; bonăi "a murmura"; bondălău "cărăbuș"; bont "ciunt"; bontăni "a ciocăni"; bonzar "bondar"; borhă "arbore"; borhot "fructe fermentate"; borî "a vomita"; borjug "element din compunerea jugului"; boroneț "jintiță"; borotău "parchet de pădure"; bote "amigdalită"; botei "turmă mică de oi"; bratoș "chipeș"; brăbui "a vrăji"; brăzbăuță "câlți din cânepă"; brâglă "partea mobilă de la războiul de țesut"; breabân "anemone"; briboi "iarba-vântului"; brotăci "a strica oile"; brudi "a afuma"; brudiu "tânăr"; bruscate "resturi"; budi "a afuma"; buhaș "brad"; buleandră "haină veche"; burac "sfeclă roșie"; but "împotrivire"; butan "butuc"; butin "exploatare forestieră"; caiman "lucrător care se ocupă cu gospodăria cabanei, muncitor forestier"; calce "lanț înroșit în foc"; catrafuse "boarfe"; căcădară "fructe de măceși"; căcel "vergea"; căcelui "a întinde foaia de aluat"; călicer "scară de acces"; cărtureț "cărturar"; câră "specie de pește"; cârti "a protesta"; cerpac "lingură cu găuri"; ceșmete "papară"; chelm "făina ce se depune pe sită"; chermăntău "cadă ovaidală"; cicăli "a mustra"; cilioaie "pasăre pestriță"; cioacă "baston"; cioboată "tulpini de floarea-soarelui"; ciocâldan "fecior"; cioinoș "murdar"; ciolhă "trunchi găunos de copac"; ciolpan "cioată, ciung"; cioroscuță "prună de vară"; ciosmoli "a se agita"; ciotorman "gușat"; circă "lemn așezat la temelia unei case"; cit "îndemn la tăcere"; ciuci "ghemuire"; ciuflica "a se lăsa pe vine"; ciul "cu urechi anormal de mici"; ciuș "pasăre migratoare"; ciutruc "ciot, ciotură"; cloambă "creangă"; clofușniță "femeie dezordonată"; cocă "aluat"; coclauri "hârtoape"; cocon "copil"; cocoran "cocoș"; cocoța "a se cățăra"; colejnă "lemnărie"; comeher "plasă de pescuit"; contralău "contraviolonist"; copă "glugă, claie"; corcoșadă "fructul corcodușului"; corigău "zigzag"; cotârlău "cotlon"; cotodi "a se pregăti"; cotrobăi "a scotoci"; cozleu "mobilă de bucătărie"; cramp "târnăcop"; crasniță "pojar"; crit "cazemată"; crivă "surpătură pe dealuri"; cușcaie "instalație pentru scoaterea lemnului din pădurile de munte"; dăuli "a se jeli"; dâcă "încăpățânare"; dâjdie "element din construcția colibei păcurărești"; dârloagă "mârțoagă"; dej "vas pentru măsurat laptele"; derdeluș "loc în pantă unde se dau copiii cu sania"; desfăta "a (se) delecta"; destrăbăla "a se deda la practici imorale"; dică "unitate de măsură pentru cereale"; digan "sănătos"; dorovăi "a face curățenie"; doțânță "nasture"; draici "ferăstrău"; dub "smoc de păr"; ducuci "a necăji"; durzău "brad pitic"; farș "umplutură"; fărăli "a spăla haine"; fâșcăi "a fluiera"; fercheș "elegant"; finje "cană"; fiscarăș "avocat"; fitincău "muieratic"; flit "bot"; foltoș "gras, cărnos"; foșalău "pieptene cu dinți de fier"; gaie "pasăre răpitoare"; galascan "sulfat de cupru"; galiscă "colivie"; gădărai "prispa colibei"; găman "polonic"; găoază "scobitură"; gărvan "strigoi"; gâde "călău"; gârgălău "cocor"; gâț "grup de 2-3 oi"; genune "apă adâncă"; ghin "daltă cu tăișul rotund"; godovană "groapă"; goidăni "a face gălăgie"; gomoloz "resturi, pleavă"; gordună "contrabas"; graiț "gol în stâncă"; granat "mușețel de grădină"; grâmji "a plânge"; habă "șezătoare"; halarip "dans țigănesc"; halubă "haină"; harast "fibră"; harașeu "căpetenie a tâlharilor"; hâlbe "resturi alimentare"; hândăuaș "apă mică"; hânsă "grup de oi despărțite de turmă"; hârgău "oală mare de lut"; heci "vreascuri"; henț "măruntaie de animale"; heredi "a lucra"; hoaspă "înveliș al boabelor de cereale"; hod "loitre"; hodin "mare, puternic"; hodișă "cu coarnele mari"; hoi "a se drăgosti"; hois "îndemn pentru animalele"; holont "bucată de stâncă"; homor "pleavă"; hont "movilă de pământ"; hopâc "petrol (pentru lampă)"; hopoltincă "specie de ciuperci comestibile"; horaiță "uliță, stradă"; hormot "zgomot, larmă"; hoșbot "obiecte casnice, vase"; hudă "spărtură, gaură"; huidumă "persoană înaltă și solidă"; hurlup "prune care nu se coc"; hustupa "a înfuleca"; iergan "batoză pentru cereale"; ieruncă "pasăre de origine siberiană"; ișlău "daltă cu tăiș trapezoidal"; itros "utrenie"; ituli "a lucra"; îmborboca "a se răsturna"; îmburda "a (se) răsturna"; împrohodit "legat de cineva până la moarte"; înciriba "a așeza în cuib"; îndăginit "supărat, îndurerat"; înfleșchera "a broda"; înhăi "a se opinti"; înțânțăla "a monta ținte metalice"; jgotie "amigdale"; jilău "rindea"; jintiță "produs lactat"; jireadă "snopi din tulpini de porumb"; jmâtcă "umflătură tare"; jmidanie "mulțime"; joampă "loc neted pe coasta muntelui"; jolniță "suport de lemn, cu crestături"; jupân "titlu de noblețe"; ledeșă "șa"; lihot "râs"; luhar "cocoș de munte"; lungon "grindă"; lușcă "floare de primăvară"; martoniță "roiniță"; mă "termen de adresare"; măcriș "plantă cu frunze acrișoare la gust"; măgăoaie "sperietoare"; mălai "porumb"; mămăligă "aliment preparat din făină de porumb fiartă în apă"; măsălar "luna august"; mihalț "specie de pește"; miler "loc unde se fac cărbuni"; moimă "umflătură la gât"; moioagă "mreană"; momâie "arătare"; momârlan "nătărău"; morăi "a murmura"; moșocoarnă "coptături cu brânză și ou"; motodi "a strivi"; motroși "a trebălui"; nahău "nătărău"; naiba "dracul"; năbădaie "capriciu"; năclău "cureaua"; nărădi "a aștepta pe cineva"; nătântoc "nătâng"; nișcă "băț de amestecat urda"; noajă "haită de lupi"; noi "picuri de rouă"; oblon "ușiță din tăblie de lemn"; ofârli "a batjocori"; olat "provincie, ținut"; otălău "specie de viță-de-vie"; otrăți "a otrăvi"; ovigă "bară încovoiată"; ovod "năvod"; ozâli "a se ofili"; paioc "parte de pământ"; paleocă "coci cu cârnați, slănină și brânză"; pădac "dichisit, aranjat"; pădăi "a se găti"; păguri "pistrui"; păureț "câlți"; peletic "unealtă folosită în olărit"; petre "vizavi"; pigli "joc de copii asemănător cu țurca"; pipirig "plantă care crește pe malul apelor"; piță "bucată de carne"; pițiga "a ciupi"; plainic "liniștit, calm"; pledi "a prăși"; pocirei "puieți"; pojmoc "ghemotoc"; polochim "sol argilos"; polosat "dungat"; popuștină "plată primită de cantor, diac și preot"; porlaș "podul șurii"; posponiță "măciucă de polen"; poșircă "băutură alcoolică slabă"; prașcău "băiețandru"; prazil "pragul de sus al porților de lemn"; prăhupti "a se prăbuși"; premug "chiciură"; prevătanca "bucată de mălai"; prohab "prăpăd, distrugere"; puhău "hoț, haiduc"; pușleac "cuțit"; puțcă "baros"; radaș "frumos"; ragalie "rădăcină de salcie"; rahot "vuiet, larmă"; rapandulă "femeie cu moravuri ușoare"; rașeică "răzătoare pentru legume"; răpciugă "boală contagioasă"; răstăuță "fidea"; răsteu "cui de fier cu care se închide jugul"; rășcăndău "batistă"; râznă "vagonet de mină"; remeș "șanturile de pe pietra de la moară"; ridei "scândură pentru oprirea minereului"; roandă "epitet depreciativ"; sale cale "bicarbonat de amoniu"; săcsâie "locul unde s-a tăiat pădurea"; sărăroi "balon de sticlă"; sărpan "giulgiu"; sânzău "cui cu care se prind două lanțuri"; scăborcă "așchie"; sclin "uger"; scloptă "coajă de dovleac"; scociorî "a scormoni"; scoifă "țeastă"; scradă "plantă care crește la munte"; sculbuțî "a agita un lichid"; sein "oaie albastră"; sfârlă "titirez"; sfârteca "a sfâșia"; sobârtiță "grâu amestecat cu resturi"; sosină "plantă"; strănitoare "loc de sub piele unde se adună sângele"; strufoca "a se strădui"; școp "mâncare din amestec de tărâțe"; șferde "așchie"; șiebă "figurine de staniol"; șiștor "brațul de lemn de pe crângul morii"; șoștoacă "butuci groși la poarta barajului"; șperlă "spuză"; șpir "lanț"; șpreancă "țuică"; ștealfău "felie"; știuhă "uscător de fructe"; ștrampohaz "vestiar"; șuharcă "crema laptelui"; șuștac "instrument de măsurat"; tătăișă "plantă cu flori galbene"; tânja "proțap"; tiaz "greutate care se punea pe grapă"; tidru "tuia"; tierș "stâna"; tigoare "ceartă"; toait "aliaj din argilă"; tolopăț "deschidere circulară situată lângă vatra cuptorului"; totoină "pasăre din mitologia locală"; trare "gospodărie"; tricozănie "nebunie"; trișcă "instrument de suflat"; troagnă "secreția mucoasei nazale"; trocă "scundă de înălțime"; turliptin "afin sălbatic"; tuzmultură "cu părul vâlvoi"; țanc "la momentul potrivit"; țâgură "vârcolac"; țâpa "a azvârli"; țârfă "nisip"; țâțână "balama"; țuslă "țuica din prima distilare"; umbrejă "dantelă croșetată"; vancău "unealtă pentru manipularea lemnului"; văcăreață "pâine ornată cu bucăți de aluat "; văcări "a coace pâine"; vâzol "fân strâns cu grebla"; victorie "jumătate roșie, jumătate neagră"; voltum "liber"; vovă "hoaspă"; vraiște "dezordine"; zalfă guturai"; zălezi "a obosi"; zăvoi "caș dulce"; zbici "a se usca"; zmugă "pojghiță formată deasupra unor lichide"; zoală "muncă".

Din totalul cuvintelor glosate, 7% sunt termeni cu etimologie incertă sau total necunoscută (în raport cu MDA). O repartiție a lor din punct de vedere semantic, relevă o pondere mai însemnată pe două nivele: gospodăria tradițională (locuință, anexe, obiecte și unelte casnice, gastronomia), respectiv ocupații tradiționale (agricultură, păstorit și butinărit). La acestea se mai adaugă un repertoriu bogat pentru faună și floră. Acest "peisaj lingvistic" corespunde în mare măsură cu analiza semantică a cuvintelor din substrat.