Constituția României (1866)

	România
	; Acest text face parte din seria:; Constituția României
	1864 · 1866 · 1923 · 1938; 1948 · 1952 · 1965; 1991 · 2003

TITLUL I - Despre teritoriul României.

Art. 1.: Principatele-Unite-Române constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de România.

Art. 2.: Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statutului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cat in virtutea unei legi.

Art. 3.: Teritoriul României nu se pote colonisa cu populațiuni de gintă streină.

Art. 4.: Teritoriul este împărțit în județe, județele în plăși, plășile în comune. Aceste divisiuni și sub-divisiuni nu pot fi schimbate sau rectificate de cât prin o lege.

TITLUL II - Despre drepturile Românilor.

Art. 5.: Românii se bucură de libertatea consciinței, de libertatea învețămentului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor.

Art. 6.: Constituțiunea de facia si cele-alte legi relative la drepturile politice, determin, cari sunt, osebit de calitatea de Român, condițiunile necesarii pentru esercitarea acestor drepturi.

Art. 7.: Insușirea de Român se dobendesce, se conservă și se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile.; Numai streinii de rituri crestine pot dobindi impamentenirea.

Art. 8.: Impămentenirea se dă de puterea legislativă.; Numai Împămentenirea asemenă pe strein cu Românul pentru esercitarea drepturilor politice.

Art. 9.: Românul din ori-ce Stat, fara privire catre locul nascerii sele, dovedind lepedarea sa de protecțiunea streină, pote dobendi de îndată esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor legiuitore.

Art. 10.: Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toți Românii sunt egali inaintea legei și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile publice.; Ei singuri sunt admisibili in funcțiunile publice, civile si militare.; Legi speciale vor determina condițiunile de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile Statului.; Streinii, nu pot fi admiși in funcțiuni publice de cat în casuri escepționale și anume statornicite de legi.

Art. 11.: Toți streinii aflători pe pămentul României, se bucură de protecțiunea dată de legi personelor și averilor în genere.

Art. 12.: Tote privilegiele, scutirile și monopolurile de clasă, sunt oprite pentru tot-d'a-una, in Statul Român.; Titlurile de nobleță streină, precum Principi, Grafi, Baroni și alte asemenea, ca contrarii vechiului asedement al țerei, sunt și remân neadmise în Statul Român.; Decorațiunile streine, se vor purta de Români numai cu autorisarea Domnului.

Art. 13.: Libertatea individuală este garantată.; Nimenea nu pote fi urmărit de cât în casurile prevedute de legi si dupa formele prevedute de ea.; Nimenea nu pote fi poprit sau arestat afară de casul de vină veghiată, de cât în puterea unui mandat judecatoresc motivat și care trebue sa'i fia comunicat la momentul arestării sau cel mult în 24 ore dupa arestațiune.

Art. 14.: Nimeni nu pote fi sustras in contra voinței sele de la judecătorii ce-i dă legea.

Art. 15.: Domiciliul este neviolabile.; Nici o visitare a domiciliului nu se pote face de cât în casurile anume prevedute de lege și potrivit formelor de ea prescrise.

Art. 16.: Nici o pedepsă nu pote fi înființată, nici aplicată de cât în puterea unei legi.

Art. 17.: Nici o lege nu pote infiinta pedepsa confiscării averilor.

Art. 18.: Pedepsa morții nu se va putea reînființa, afară de casurile prevedute in Codul penal militar in timp de resbel.

Art. 19.: Proprietatea de ori-ce natura, precum și tote creanțele asupra Statului, sunt sacre și neviolabile.; Nimeni nu pote fi espropriat de cât pentru causă de utilitate publică, legalmente constatată, și după o dreaptă și prealabilă despăgubire.; Prin causă de utilitate publică urmeză a se înțelege numai comunicatiunea și salubritatea publică, precum și lucrarile de aperarea țerei.; Legile esistente privitore la alinearea și lărgirea stradelor de prin comune, precum și la malurile apelor ce curg prin sau pe lîngă ele, remân în vigore.; Legi speciale vor regula procedura și modul expropriațiunei.; Libera și neîmpedicata întrebuințare a rîurilor navigabile și flotabile, a șoselelor și altor căi de comunicare este de domeniul public.

Art. 20.: Proprietatea dată țeranilor prin legea rurală și despăgubirea garantată proprietarilor prin acea lege, nu vor putea fi nici-o-dată atinse.

Art. 21.: Libertatea conșciinței este absolută.; Libertatea tutulor cultelor este garantată întru cât însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri.; Religiunea ortodoxa a resăritului este religiunea dominantă a Statului Român.; Biserica ortodocsă Română este și remâne neatărnatâ de ori-ce chiriarhie streină, păstrându-și însă unitatea cu biserica ecumenică a resăritului în privința dogmelor.; Afacerile spirituale, canonice si disciplinare ale bisericei ortodoxe Române, se vor regula de o singură autoritate sinodală centrală, conform unei legi speciale.; Mitropoliții și Episcopii eparhioți ai bisericei ortodocse Române, sunt aleși dupe modul ce se determină prin o lege speciala.

Art. 22.: Actele Statului civile sunt de atribuțiunea autorității civile.; Întocmirea acestor acte va trebui să preceda în tot-d'a-una benedicțiunea religiosă, care pentru căsătorii va fi obligatore, afară de casurile ce se vor prevedea prin anume lege.

Art. 23.: Învețămentul este liber.; Libertatea învețămentului este garantată întru cât esercițiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publică.; Represiunea delictelor este regulată numai prin lege.; Se vor înființa treptat scole primarie în tote comunele României.; Învețătura in scolele Statului se dă fără plată.; Învețătura primară va fi obligatore pentru tinerii Români, pretutindenea unde se vor afla instituite scole primare.; O lege specială va regula tot ce privesce învețămantul public.

Art. 24.: Constituțiunea garantesă tutulor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin graiu, prin scris și prin presă, fie-care fiind respundetor de abusul acestor libertăți în casurile determinate prin codicele penale, care în acestă privință se va revisui și complecta, fără însă a se putea restrînge dreptul în sine, sau a se înființa o lege escepțională.; Delictele de presă sunt judecate de juriu.; Nici censura, nici o altă mesură preventivă pentru aparițiunea, vinderea sau distribuțiunea ori-cării publicațiuni nu se va putea reînființa.; Pentru publicațiuni de jurnale nu este nevoiă de autorisațiunea prealabilă a autoritații.; Nici o cauțiune nu se va cere de la diariști, scriitori, editori, tipografi și litografi.; Presa nu va fi supusă nici o dată sub regimul avertismentelor.; Nici un jurnal sau publicațiune nu va putea fi suspendate sau suprimate.; Autorul este respundetor pentru scrierile sele, iar în lipsa autorului sunt respundetori sau girantul sau editorul.; Veri-ce jurnal trebue să aibă un girant responsabil, care să se bucure de drepturile civile și politice.

Art. 25.: Secretul scrisorilor si al depeșelor telegrafice este neviolabil.; O lege va determina responsabilitatea agenților guvernului pentru violarea secretului scrisorilor și depeșelor incredințate poștei și telegrafului.

Art. 26.: Românii au dreptul de a se aduna pacinici și fără arme, conformându-se legilor cari regulesă esercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cestiuni; întru acesta nu este trebuință de autorisațiune prealabilă.; Acestă disposițiune nu se va aplica și întrunirilor în loc deschis, cari sunt cu totul spuse legilor polițienesci.

Art. 27.: Românii au dreptul a se asocia, conformăndu-se legilor cari regulează esercițiul acestui drept.

Art. 28.: Fie-care are dreptul de a se adresa la autoritățile publice prin petițiuni sub-srise de către una sau mai multe persone, neputend însă petiționa de cât în numele sub-scrișilor.; Numai autoritățile constituite au dreptul de a adresa petițiuni în nume colectiv.

Art. 29.: Nici o autorisațiune prealabilă nu este necesariă pentru a se esercita urmăriri contra funcționarilor publici pentru factele administrațiunii lor, de părțile vătemate, remâind însă neatinse regulile speciale statornicite in privința Miniștrilor.; Casurile și modul urmăririi se vor regula prin anume lege.; Disposițiuni speciale in condicele penale vor determina penalitățile prepuitorilor.

Art. 30.: Nici un Român, fără autorisațiunea Guvernului, nu pote intra în serviciul unui Stat, fără ca însuși prin acesta să-și perdă naționalitatea.; Estrădarea refugiaților politici este oprită.

TITLUL III - Despre puterile Statului.

Art. 31.: Tote puterile Statului emană de la națiune, care nu le pote esercita de cât numai prin delegațiune și după principiele și regulele aședete în Constituțiunea de faciă.

Art. 32.: Puterea legislativă se esercită colectiv de câtre Domn și representațiunea națională.; Representațiunea națională se împarte în duoe Adunări:; Senatul și Adunarea deputaților.; Ori-ce lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitore.; Nici o lege nu pote fi supusă sancțiunei Domnului de cât după ce va fi discutat și votat liber de majoritatea ambelor adunări.

Art. 33.: Inițiativa legilor este dată fie-căreia din cele trei ramure ale puterii legislative.; Totuși ori-ce lege relativă la veniturile și cheltuelile Statului sau la contingentul armatei, trebue sa fie votată mai ănteiu de Adunarea deputaților.

Art. 34.: Interpretațiunea legilor cu drept de autoritate, se face numai de puterea legiuitore.

Art. 35.: Puterea esecutivă este încredințată Domnului, care o esercită în modul regulat prin Constituțiune.

Art. 36.: Puterea judecatorească se esercită de Curți și Tribunale. Hotărîrile și sentințele lor se pronunță în virtutea legii și se esecută în numele Domnului.

Art. 37.: Interesele esclusiv județiane sau comunale se reguleză de către Consiliurile județiane sau comunale dupe principiele aședete prin Constituțiune și prin legi speciale.

CAPITOLUL I - Despre representarea națională.

Art. 38.: Membrii amîndurora Adunărilor represintă națiunea, iar nu numai județul sau localitatea care i-a numit.

Art. 39.: Ședințele Adunărilor sunt publice.; Cu tote aceste fie-care Adunare se formează în comitet secret dupa cererea Președintelui sau a dece membri.; Ea decide în urmă cu majoritate absolută decă ședința trebue redeschisă în public asupra aceluia-și obiect.

Art. 40.: Fie-care din Adunări verifică titlurile membrilor sei și judecă contestațiunile ce se ridică in acesta privință.

Art. 41.: Niminea nu pote fi tot-d'o-dată membru al uneia și al celei-alte Adunări.

Art. 42.: Membrii uneia sau celei-alte Adunări numiti de guvern într'o funcțiune salariată, pe care o primesc, înceteză de a fi deputați și nu-și reiau esercițiul mandatului lor de cât în virtutea unei noue alegeri.; Aceste disposițiuni nu se aplică Miniștrilor.; Legea electorală determină incompatibilitățile.

Art. 43.: La fie-care sesiune, Adunarea deputaților își numesce Președintele, Vice-președinții, și compune biuroul seu.

Art. 44.: Senatul alege din sînul seu pe Președintele și pe ce duoi Vice-Președinți ai sei, cum și pe cei-alți membri ai biuroului seu.

Art. 45.: Ori-ce resoluțiune este luată cu majoritatea absolută a sufragielor, afară de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunării în privința alegerilor și presentațiunilor.; În cas de împărțelă a voturilor, proposițiunea în deliberațiune este respinsă.; Nici una din Adunări nu pote lua o resoluțiune, decă majoritatea membrilor sei nu se găsesce întrunită.

Art. 46.: Voturile se dau prin sculare și sedere, prin viu grai, sau prin scrutin secret.; Un project de lege nu pote fi adoptat de cât dupâ ce s'a votat articol cu articol.

Art. 47.: Fie-care din Adunări are dreptul de anchetă.

Art. 48.: Adunarile au dreptul de a amenda si de a despărți în mai multe părți articolele și amendamentele propuse.

Art. 49.: Fie-care membru al Adunărilor are dreptul a adresa Miniștrilor interpelări.

Art. 50.: Ori-cine are dreptul a adresa petițiuni Adunărilor prin midlocirea biuroului sau a unuia din membrii sei.; Fie care din Adunări are dreptul de a tramite Miniștrilor petițiunile ce'i sunt adresate. Ministrii sunt datori a da esplicațiuni asupra coprinderii lor ori de câte ori Adunarea ar cere-o.

Art. 51.: Nici unul din membrii uneia sau celei-alte Adunări, nu pote fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile și voturile emise de dînsul în cursul esecrițiului mandatului seu.

Art. 52.: Nici un membru al uneia sau celei-alte Adunări nu pote in timpul sesiunei, să fie nici urmărit, nici arestat in materie de represiune, de cât cu autorisațiunea Adunării din care face parte, afară de casul de vină vedită.; Detențiunea sau urmărirea unui membru al uneia sau celei-alte Adunări este suspendată în tot timpul sesiunei, decă Adunarea o cere.

Art. 53.: Fie-care Adunare determină prin regulamentul seu, modul dape care ea își esercită atribuțiunile.

Art. 54.: Fie-care din Adunări delibereză și iau resoluțiunile lor separate, afară de casurile anume specificate in Constituțiunea de faciă.

Art. 55.: Fie-care din ambele Adunări are dreptul esclusiv, de a esercita propria sa poliție prin Președintele ei, care singur, după încuviințarea Adunării, pote da ordin gardei de serviciu.

Art. 56.: Nici o putere armată nu se pote pune la ușile sau în jurul uneia sau alteia din Adunări, fără învoirea ei.

SECTIUNEA I - Despre Adunarea Deputaților.

Art. 57.: Adunarea deputaților se compune de deputați aleși in modul indicat mai jos.

Art. 58.: Corpul electoral este împărțit în fie-care județ în patru colegiuri.

Art. 59.: Fac parte din ânteiul colegiu acei cari au un venit fonciar de trei sute galbeni în sus.

Art. 60.: Fac parte din al doilea colegiu acei cari au un venit fonciar de 300 galbeni in jos pînă la una-sută inclusiv.

Art. 61.: Fac parte din al treilea colegiu al orașelor, comercianții și industrialii cari platesc câtre Stat o dare de opt zeci lei.; Sunt scutiți de cens în acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii în retragere, profesorii și pensionarii Statului.

Art. 62.: Aceste trei colegiuri aleg direct:; Cele duoe d'ănteiu câte un deputat fie-care, iar cel de al treilea precum urmează:; Bucuresci șese; Iași patru; Craiova, Galați, Ploesci, Focșani, Bîrlad, Botoșani câte trei; Pitesci, Bacăul, Brăila, Roman, Turnu-Severin câte duoi; iară cele-alte câte unul: peste tot cinci-deci si opt.; Tote orasele unui district formează un singur colegiu cu orașul de reședință.

Art. 63.: Fac parte din colegiul al patrulea toți aceia cari plătesc o dare câtre Stat ori cât de mică și care nu intră în nici una din categoriele de mai sus.; Acest colegiu alege la al duoilea grad un deputat de district.; Cinci-deci de alegători numesc un delegat.; Delegații întruniți la reședința districtului aleg pe deputat.

Art. 64.: Censul nu se pote dovedi de cat prin rolul de contribuțiune, chitanțele sau avertismentele din partea împlinitorilor de dări pe anul încetat și pe anul curent.

Art. 65.: Legea electorala hotărsce tote cele-alte condițiuni cerute de la alegatori precum și mersul operațiunilor electorale.

Art. 66.: Spre a fi eligibile trebue:

a) A fi Român de nascere sau a fi primit marea împămentenire.
b) A se bucura de drepturile civile și politice.
c) A ave versta de 25 ani impliniți.
d) A fi domiciliat in România.

Legea electorala va determina incapacitatile.

Art. 67.: Membrii Adunării deputaților sunt aleși pentru patru ani.

SECTIUNEA II - Despre Senat.

Art. 68.: Membrii Senatului se aleg câte duoi de fie-care județ, unul de colegiul ănteiu, compus de proprietarii de fonduri rurale din județ cari au un venit fonciar de 300 galbeni cel puțin; cel-l-alt de al duoilea colegiu al orașelor reședinte, compus din proprietarii de nemișcătore avend un venit fonciar de 300 galbeni în jos, comform art. 70.; Venitul se dovedeece prin rolurile de contribuțiune.

Art. 69.: Aceste duoe colegiuri voteză separat și aleg fie-care câte un represintant la Senat.

Art. 70.: In orasele unde nu s'ar găsi un numer de 100 alegători, pentru a forma cel de al duoilea colegiu, acest numer se va complecta cu proprietarii județului, posedând un venit fonciar între 300 și 100 galbeni, preferindu-se pururea cei mai greu impuși și orășanii asupra proprietarilor de moșii.

Art. 71.: Decă între cei mai greu impuși ar fi mai mulți cu acela-și venit și decă prin numerul lor ei ar covîrși pe cel cerut pentru complectarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorți.

Art. 72.: Legea electorală determină cele-alte condițiuni cerute de la alegători precum și mersul operațiunilor electorale.

Art. 73.: Universitățile din Iași și Bucuresci tramite fie-care câte un membru la Senat, ales de profesorii universității respective.

Art. 74.: Spre a putea fi ales la Senat este de nevoe:

1) A fi Român de nascere sau naturalisat.
2) A se bucura de drepturile civile și politice.
3) A fi domiciliat in România.
4) A ave vîrsta de 40 de ani.
5) A avea un venit de ori-ce natura de 800 galbeni, dovedit in modul prevedut la art. 64.

Art. 75.: Sunt dispensați de acest cens:

a) Președinții sau Vice-președinți ai vre-unei Adunări legislative.
b) Deputații cari a făcut parte din trei sesiuni.
c) Generalii.
d) Colonelii ce au o vechime de 3 ani.
e) Cei ce au fost Miniștri sau Agenți diplomatici ai țerii.
f) Cei ce vor fi ocupat în timp de un an funcțiunile de Președinte de Curte, de Procuror General, de Consilier la Curtea de Casațiune.
g) Cei cu diploma de doctorat sau de licențiat de ori-ce specialitate, care în timp de 6 ani vor fi esercitat profesiunea lor.

Art. 76.: Vor fi de drept membri ai Senatului:

1) Moștenitorul Tronului la vîrsta de 18 ani, însă el nu va ave vot deliberativ de cât la vîrsta de 25 ani.
2) Mitropoliții și Episcopii eparhioți.

Art. 77.: Membrii Senatului nu primesc nici o donațiune, nici indemnitate.

Art. 78.: Membrii Senatului se aleg pe 8 ani și se înnoesc pe jumetate la fie-care 4 ani prin tragere la sorți a unui membru de fie-care județ.

Art. 79.: Membrii eșiți sunt reeligibili.

Art. 80.: La cas de disoluțiune, Senatul se reînoesce în întregul seu.

Art. 81.: Ori-ce întrunire a Senatului afară de timpul sesiunei Adunărei deputaților este nulă de fel.

CAPITOLUL II - Despre Domn și Miniștri.

SECTIUNEA I - Despre Domn.

Art. 82.: Puterile constituționale ale Domnului sunt ereditarie, in linie coborîtore directă și legitimă a Măriei Sele Principelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu esclusiunea perpetuă a femeilor și coborîtorilor lor.; Coborîtorii Măriei Sele vor fi crescuți în religiunea ortodocsă a răsăritului.

Art. 83.: In lipsa de coborîtori în linie bărbătescă ai Măriei Sele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, suceesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre frații sei sau coborîtorilor acestora, după regulile statornicite în articolul precedent.; Deca nici unul dintre frații sau coborîtorii lor nu s'ar mai găsi în vieță, sau ar declara mai dinainte că nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi succesorul seu dintr'o dinastie suverană din Europa cu primirea representațiunei naționale, dată în forma prescrisă de art. 84.; Deca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.

Art. 84.: La cas de vacanță a Tronului, ambele Adunări se întrunesc de îndată într'o singură Adunare, chiar fără convocațiune, și cel mai tărdiu pîne in opt dile de la întrunirea lor, aleg un Domn, dintr'o dinastie suverană din Europa occidentală.; Presența a trei pătrimi din membrii cari compun fia-care din ambele Adunări și majoritatea de duoe treimi a membrilor presenți sunt necesarie pentru a se putea procede la acestă alegere.; La cas când Adunarea nu se va fi făcut în termenul mai sus prescris, atunci in a noua di, la amedi, Adunările întrunite vor păși la alegere, ori care ar fi numerul membrilor presenți, și cu majoritate absolută a voturilor.; Deca Adunările s'ar afla disolvate în momentul vacanței Tronului, se va urma dupe modul prescris la art. următor.; În timpul vacanței Tronului, Adunările întrunite vor numi o Locotenență Domnescă compusă din trei persone, care va esersita puterile domnesci pene la suirea Domnului pe Tron.; In tote casurile mai sus aretate votul va fi secret.

Art. 85.: La moartea Domnului, Adunările se întrunesc chiar fără convocațiune, cel tărdiu 10 dile dupe declararea morții.; Decă din întemplare ele au fost disolvate mai nainte și convocațiunea lor a fost hotărită în actul de disolvare pentru o epocă în urma celor 10 dile, atunci Adunările cele vechi se adună pînă la întrunirea acelora cari au a le înlocui.

Art. 86.: De la data morții Domnului și pînă la depunerea jurămentului a succesorului seu la Tron, puterile constituționale ale Domnului sunt esercitate în numele poporului Român de Miniștri întruniți în consiliu și sub a lor responsabilitate.

Art. 87.: Domnul este major la versta la 18 ani implinți.; La suirea Sa pe Tron el va depune mai ânteiu, în sînul Adunărilor întrunite, următorul jurăment:; "Jur de a păzi Constituțiunea și Legile poporului Român, d'a menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului."

Art. 88.: Domnul in vieță fiind, pote numi o Regență compusă de trei persone, care dupe mortea Domnului să esercite puterile domnesci în timpul minorităței succesorului Tronului. Acestă numire se va face cu primirea representațiunei naționale, dată în forma prescrisa la art. 84 din Constituțiunea de facia.; Regența va esecuta tot-d'odată și tutela succesorului Tronului în timpul minorității acestuia.; Deca la mortea Domnului, Regența nu s'ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o Regență, procedând după formele prescrise la Art. 48 din Constituțiunea de facia.; Membrii Regenței nu intră în funcțiune de cât după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite, jurămentul prescris prin art. 87 din Constituțiunea de facia.

Art. 89.: Decă Domnul se afla în imposibilitate de a domni, Miniștrii, după ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc îndată Adunările.; Acestea aleg Regența care va forma și tutela.

Art. 90.: Nici o modificațiune nu se pote face Constituțiunei in timpul Regenții.

Art. 91.: Domnul nu va putea fi tot de o dată și Șeful unui alt Stat fără consimțimentul Adunărilor.; Nici una din Adunări nu pote delibera asupra acestui obiect, decă nu vor fi presinți cel puțin doue treimi din membrii cari le compun și hotărarea nu se pote lua de cât cu duoe treimi, din voturile membrilor de facia.

Art. 92.: Persona Domnului este neviolabilă.; Miniștrii lui sunt respundători.; Nici un act al Domnului nu pote ave tărie decă nu va fi contra-semnat de un Ministru, care prin acesta chiar devine respundător de acel act.

Art. 93.: Domnul numesce și revocă pe Miniștrii sei.; El sancționeză și promulgă legile.; El pote refusa sancțiunea sea.; El are dreptul de amnistie în materie politica.; Are dreptul de a erta sau micșora pedepsele în materii criminale; afară de ceea ce se statornicesce în privirea Miniștrilor.; El nu pote suspenda cursul urmăririi sau al judecății, nici a interveni prin nici un mod in administrația justiției.; El numesce sau confirmă în tote funcțiunile publice.; El nu pote crea o noua funcțiune fără o lege specială.; El face regulamente necesarii pentru esecutarea legilor, fără să potă vre o dată modifica sau suspende legile, și nu pote scuti pe niminea de esecutarea lor.; El este capul puterei armate.; El conferă gradurile militare în conformitate cu legea.; El va confera decorațiunea Română conform unei anume legi.; El are dreptul de a bate monedă, conform unei legi speciale.; El închee cu Statele streine convențiunile necesarie pentru comerciu, navigațiune și alte asemenea; însă pentru ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritore, trebue mai enteiu a fi supuse puterii legislative și aprobate de ea.

Art. 94.: Legea fixeză lista civilă pentru durata fie-căreia Domnii.

Art. 95.: La 15 Noembre al fie-cărui an, Adunarea deputaților si Senatul se intrunesc fără convocațiune, deca Domnul nu le-au convocat mai'nainte.; Durata fie-carii sesiuni este de trei luni.; La deschiderea sesiunei, Domnul espune prin un Mesagiu starea țerei, la care Adunările fac respunsurile lor.; Domnul pronunță închiderea sesiunei.; El are dreptul de a convoca în sesiune estraordinară Adunările.; El are dreptul de a disolva ambele Adunări d'uo-dată sau numai una din ele.; Actul de disolvare trebue sa conție convocațiunea alegătorilor pînă în doue luni de dile și a Adunărilor pînă în trei luni.; Domnul pote amâna Adunările; ori cum, amânarea nu pote esceda termenul de o luna, nici a fi reînoită în aceea-și sesiune fără consimțimentul Adunărilor.

Art. 96.: Domnul nu are alte puteri de cât acele date prin Constituțiune.

SECTIUNEA II -- Despre Miniștri.

Art. 97.: Nu pote fi Ministru de cât cel care este Român din nascere, sau cel care a dobîndit împămentenirea.

Art. 98.: Nici un membru al familiei Domnitore nu pote fi Ministru.

Art. 99.: Deca Miniștri nu ar fi membri ai Adunărilor, ei pot lua parte la desbaterea legilor, fără a ave însă și dreptul de a vota.; La desbaterile Adunărilor presența cel puțin a unui Ministru e necesară.; Adunarile pot esige presența Ministrilor la deliberațiunile lor.

Art. 100.: In nici un cas ordinul verbal sau in scris al Domnului nu pote apara pe un Ministru de respundere.

Art. 101.: Fie-care din ambele Adunări, precum și Domnul, au dreptul de a acusa pe Miniștri și a-i trimite dinaintea Înaltei Curți de Casațiune și Justiție, care singură în secțiuni unite este în drept a-i judeca, afară de cele ce se vor statua prin legi în ceea ce privesce esercițiul acțiunii civile a părții lesate și în ceea ce privesce crimele și delictele comise de Miniștri, afară de esercitiul funcțiunii lor.; Punerea sub acusațiune a Miniștrilor, nu se pote rosti de cât prin majoritate de doue treimi a membrilor de facia.; O lege presentată la cea d'ănteiu sesiune, va determina casurile de responsabilitate, pedepsele aplicate Miniștrilor și modul de urmărire în contra lor, atât în privirea acusațiunii admisă de representațiunea națională, cât și în privirea urmărirei din partea părților lesate.; Acusațiunea pornită de representațiunea națională contra Ministrilor, se va susține de ea însăși.; Urmărirea pornită de Domn, se va face prin Ministerul public.

Art. 102.: Pînă se va face legea prevedută in art. precedinte, Înalta Curte de Casațiune și Justiție are puterea de a caracterisa delictul și de a determina pedepsa.; Pedepsa însă nu va putea fi mai mare de cât detențiunea, fără prejudiciul casurilor anume prevedute de legile penale.

Art. 103.: Domnul nu pote sa erte, sau sa micșoreze pedepsa hotărâtă Miniștrilor de către Înalta Curte de Casațiune și de Justiție de cât numai dupa cererea Adunărei care l-ar fi pus în acusațiune.

CAPITOLUL III. - Despre puterea judecătorescă.

Art. 104.: Nici o juridicțiune nu se pote înființa de cât numai în puterea unei anume legi.; Comisiuni si tribunale estraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire, și sub nici un fel de cuvent.; Pentru întregul Stat Român este o singură Curte de Casațiune.

Art. 105.: Juriul este statornicit în tote materiele criminale și pentru delictele politice și de presă.

CAPITOLUL IV. - Despre instituțiunile județene și comunale.

Art. 106.: Instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi.

Art. 107.: Aceste legi vor ave de basă decentralisarea Administrațiunii mai complectă și independința comunale.

TITLUL IV. - Despre finance.

Art. 108.: Ori-ce imposit este aședet numai in folosul Statului, județului sau comunei.

Art. 109.: Nici un imposit al Statului, nu se pote stabili și percepe de cât numai in puterea unei legi.

Art. 110.: Nici o sarcină, nici un imposit județian nu se pote aședa de cât cu învoirea consiliului județian.; Nici o sarcină, nici un imposit comunal nu se pote pune de cât cu consimțimentul consiliului comunal.; Impositele votate de consiliile judetiane și comunale trebue să primescă confirmațiunea puterii legiuitore și întărirea Domnului.

Art. 111.: Nu se pot statornici privilegiuri in materii de imposit.; Nici o escepțiune sau micșorare de imposit nu se pote statornici de căt printr'o lege.

Art. 112.: Nici un fond pentru pensiuni sau gratificațiuni în sarcina tesaurului public nu se pot acorda de căt in virtutea unei legi.

Art. 113.: In fie-care an Adunarea deputaților închee socotelile și voteza bugetul.; Tote veniturile sau cheltuelile Statului trebuesc trecute in buget și în socoteli.; Bugetul se va presenta, tot-d'a-una cu un an înainte de punerea lui in aplicare, Adunării deputaților, și nu va fi definitiv de căt după ce se va vota de dînsa și sancționa de Domn.; Decă bugetul nu se voteză în timp util, puterea esecutivă va indestula serviciile publice dupa bugetul anului precedent, fără a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.

Art. 114.: Regularea definitiva a socotelilor trebue sa fie presintată Adunării cel mai tărdiu în termen de duoi ani de la încheerea fie-cărui esercițiu.

Art. 115.: Legile de finance se publică în Monitorul Oficial ca și cele-alte legi și regulamente de administrațiune publică.

Art. 116.: Pentru totă România este o singură Curte de Compturi.

Art. 117.: Diferitele fonduri provenite pînă acum din case speciale și de care Guvernul dispune sub diferite titluri, trebue să fie coprinse în budgetul general al servciului Statului.

TITLUL V. - Despre puterea armată.

Art. 118.: Tot Românul face parte sau din armata regulată, sau din miliții, sau din garda cetățenescă, comform legilor speciale.

Art. 119.: Militarilor nu se pot lua gradurile, onorele și pensiunile, de cât numai in virtutea unei sentințe judecătoresci și în casurile determinate de lege.

Art. 120.: Contingentul armatei se voteaza pe fie-care an.; Legea care fixeză acest contingent nu pote avea tărie pe mai mult de cât pe un an.

Art. 121.: Garda cetățiană este mănținută in Statul României.; Organisațiunea ei este regulată de o lege specială.

Art. 122.: Numai in virtutea unei legi, se va putea mobilisa garda cetățenă.

Art. 123.: Nici o trupă streina nu va pute fi admisă in serviciul Statului, nici ocupa teritoriul României, nici trece pe el, de cât în puterea unei anume legi.

TITLUL VI. - Disposițiuni generale.

Art. 124.: Colorile Principatelor-Unite urmeză a fi Albastru, Galben și Rosu.

Art. 125.: Orasul Bucuresci este capitala Statului Român și resedinta Guvernului.

Art. 126.: Nici un jurăment nu se pote impune cuiva de cât în puterea unei legi care hotărasce și formula lui.

Art. 127.: Nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, județiană sau comunală nu pot fi îndatoritore de cât dupe ce se publică în chipul hotărat de lege.

Art. 128.: Constituțiunea de facia nu pote fi suspendată nici în total nici în parte.

TITLUL VII. - Despre revisuirea Constituțiunei.

Art. 129.: Puterea Legiuitore are dreptul de a declara că este trebuință a se supune revisiunei disposițiunile din Constituțiune anume aretate.; Dupa acesta declarațiune, citita de trei ori din 15 în 15 dile în ședință publică și primită de ambele Adunări, acestea sunt disolvate de drept și se convoca altele in termenul prescris de Art. 95.; Adunarile cele noue proced în acord cu Domnul la modificarea punturilor supuse revisiunei.; În acest cas Adunările nu pot delibera decă cel puțin cele doue treimi a membrilor din care se compun nu sunt presenți, și nici o schimbare nu se pote adopta decă nu va întruni cel puțin doue treimi ale voturilor.

TITLUL VIII. - Disposițiuni transitorii și suplimentare.

Art. 130.: Din diua punerei în vigore a Constituțiunei de facia sunt abrogate tote disposițiunile de legi, decrete, regulamente și alte acte contrarii cu cele aședate de ea.

Art. 131.: Consiliul de Stat va înceta de a esista îndată ce se va vota legea menita a prevedea autoritatea chiamată de a'l inlocui în atribuțiunile sele.; Curtea de Casațiune va pronuncia ca și in trecut asupra conflictelor de atribuțiuni.

Art. 132.: Se vor face în cel mai scurt timp legi speciale, privitore la objectele următore:

1) Asupra decentralisării administrative.
2) Asupra responsabilităței ministrilor si celor-alți agenți ai puterei esecutive.
3) Asupra mesurelor celor mai nemerite pentru a stavili abusul cumulului.
4) Asupra modificării legei pensiunilor.
5) Asupra condițiunilor de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile administrațiunei publice.
6) Asupra desvoltărei căilor de comunicațiune.
7) Asupra esploatărei minelor și pădurilor.
8) Asupra fluviilor și rîurilor navigabile sau flotabile.
9) Asupra organisațiunei armatei, drepturilor de înaintare, de retragere și asupra diferitelor posițiuni ale oficerilor.
10) Asupra justiției militare.

Se vor revisui tote codicele și legile esistente spre a se pune in armonie cu Constituțiunea de facia.

Art. 133.: Nealienabilitatea pămenturilor foștilor clăcași în timp de 30 ani, prevedută prin legea rurală, este mănținută.