Constituția României (1864)
| România |
 Acest text face parte din seria: |
|
|
Statut desvoltător Convențiunei din 7/19 August 1858
[modifică]Convențiunea încheiată la Paris în 7/19 August 1858, între Curtea Suzerană și între Puterile garante autonomiei Principatelor-Unite, este și remâne legea fundamentală a României.
Insă, îndoita alegere din 5 și 24 lanuarie 1859, săvârșirea Unirei și desființarea Comisiunei centrale, făcând neaplicabile mai multe articole esențiale din Convențiune, atât pentru îndeplinirea acestora, cât și pentru reaședarea ecuilibrului între puterile Statului, ca act adițional al Convențiunei, intră de astădi în putere următorul Statut:
Art. 1. Puterile publice sunt încredințate Domnului, unei Adunări ponderatrice și Adunărei elective.
Art. 2. Puterea Legiuitore se esercită colectiv de Domn, de Adunarea ponderatrice și de Adunarea electivă.
Art. 3. Domnul are singur inițiativa legilor; el le pregătesce cu concursul Consiliului de stat și le supune Adunărei elective și Corpului porderatoriu, spre votare.
Art. 4. Deputații Adunărei elective se aleg conform aședămentului electoral aci anecsat.
- Președintele Adunărei se numesce în fie-care an de Domn, din sînul ei; iar Vice-președinții, Secretarii și Cuestorii se aleg de Adunare.
Art. 5. Adunarea electivă discută și votesă proiectele de legi ce’i se vor presinta de Domn. Aceste proiecte se vor susținea în Adunare de Ministrii seu membrii Consiliului de stat, ce se vor delega de Domn spre acest sfirșit; ei vor fi ascultați ori când vor cere cuvântul.
Art. 6. Budgetul cheltuelilor și al recetelor, pregătit în tot anul prin îngrijirea puterei Esecutive și supus Adunărei elective, care îl va putea amenda, nu va fi definitiv da cât dupa ce va fi votat de dînsa. Dacă budgetul nu s’ar vota în timpul oportun, puterea Esecutivă va îndestula serviciile conform ultimului budget votat.
Art. 7. Corpul ponderatoriu se compune: de Mitropoliții țerei; de Episcopii eparhielor, de ântâiul Președinte al Curței de casațiune, de cel mai vechi dintre Generalii armatei în activitate, și osebit încâ de 64 membri, carii se vori numi de Domn: jumetate dintre persone recomandabile prin meritul și esperiența lor, și cea-l-altă jumetate dintre membrii Consilielor generale ale districtelor, și anume câte unul de fie-câre județ. Membrii adunărei Ponderatrice se bucură de aceiași neviolabilitate garantată deputațilori prin art. 36 al legei electorale aici anecsate.
Art. 8. Membrii corpului Ponderatoriu se reînoesc din doui ani în doui ani, câte o a treia parte, dar numai în cât se atinge de membrii numiți de Domni.
- Membrii eșiți se vor putea numi din nuou; funcțiunile lor nu vor înceta, de cât cu instalarea membrilor celor nuoi.
Art. 9. Durata sesiunelor corpului Ponderatoriu, prelungirea lor și convocarea acestui Corp, sunt supuse regulilor prescrise prin art. 17 din Convențiune pentru adunarea electivă.
Art. 10. Membrii corpului Ponderatoriu vor priimi o îndemnisare de trei galbeni pe di în tot timpul sesiunei.
Art. 11. Mitropolitul primar al României este de drept președintele Corpului ponderatoriu; duoi Vice-președinți se numesc de Domn din sînul acestui Corp. Cei-l-alți membri at biuroului se aleg de Adunare.
- In cas de împârțire egală a voturilor, votul Președintelui este precumpânitor.
- Ședințele Corpului Ponderatoriu sunt publice, afară când contrariul s'ar cere de o a treia parte a membrilor presenți.
- Ministrii, chiar nefiind membri ai Adunărei ponderatrice, au dreptul de a asista și a lua parte la tote deliberațiunile; ei vor fi ascultați ori când vor cere cuvântul.
Art. 12. Disposițiunile constitutive ale nouei organisațiuni a României sunt puse sub ocrotirea Corpului ponderatoriu. El pote, la finitul fieâ-căria sesiuni, propune Domnului îmbunâtățirile ce ar socoti trebuitore în diferitele ramuri ale administrațiunei.
- Aceste propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliului de stat, spre a se preface în proiecte de legi.
Art. 13. Ori ce proiect votat de Adunarea electivă, afarâ de budgetul veniturilor și cheltuelilor, se supune Corpului ponderatoriu, care va aprețui dacâ este compatibil cu disposițiunile constitutive ale nouei organisațiuni.
Art. 14. Corpul ponderatoriu, sau adoptă proiectul așa cum s'a votat de Adunare, sau îl amendeză, sau îl respinge cu totul.
- Dacă proiectul de lege este adoptat fârâ modificațiune de Corpul ponderatoriu, el este supus sancțiunei Domnului.
- Dacâ proiectul este amendat de Corpul ponderatoriu, el se întorce Adunârei elective.
- Dacă Adunareă încuviințedă amendamentele Corpului ponderatoriu, proiectul amendat se supune sancțiunei Domnului.
- Dacă din contra Adunarea electivă respinge acele amendamente, proiectul se trimite Consiliului de stat, spre a se studia din nuou. Guvernul pote apoi presenta Camerei în sesiunea curentă sau viitore, proiectul revedut de Consiliul de Stat.
- Dacă Corpul ponderatoriu respinge cu totul proiectul votat de Adunare, acest proiect se trimite Consiliului de stat, spre a se studia din nuou. Un asemenea proiect nu se pote presenta Adunârei elective, de cât în a doua sesiune.
Art. 15. Numai Corpul ponderatoriy are dreptul de a primi petițiuni și de a ie discuta dacă este trebuință.
Art. 16. Reglementele interiore ale Adunărei elective și ale Corpului ponderatoriu, se pregătesc prin îngrijirea Guvernului.
Art. 17. Toți funcționarii publici, fără escepțiune, la întrarea lor în funcțiune, sunt datori a jura supunere Constituțiunei și legilori țerrei și credință Domnitorului.
Art. 18. Noua Adunare electivă și Corpul poderatoriu se vor constitui și întruni în termenul prevedut de Art. 17. al Convențiunei.
- Decretele ce, pînă la convocarea noei Adunări, se vor da de Domn, dupe propunerea Consiliului de Ministrii și Consiliului de stat ascultat, vor avea putere de legi.
Modificațiuni îndeplinitore statutului, în Preambulul statutului
[modifică]Principatele-Unite pot în viitor a modifica și a schimba legile care privesc administrațiunea lor din lăuntru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite, și fără nici o intervențiune; se înțelege însă că acestă facultate nu se pote întinde la legăturele care unesc Principatele cu Imperiul Otoman, nici la tratatele între Înaltă Portă și cele-l-alte puteri, câre sunt și remân obligătorii pentru aceste Principate.
La Art. III. Nici o lege nu pote fi supusă sacțiunei Domnului înainte de a fi discutată și votată de Adunarea electivă și de Senat. (Adunare ponderatrice.)
- Domnul acordă sau refusă sancțiunea sa.
- Ori ce lege cere învoirea a tustrelori Puteri.
- În casul când Guvernul ar fi nevoit a lua mesuri de urgență care cer concursul Adunărei elective și al Senatului, în timpul când aceste Adunări nu sunț deschise, Ministeriul va fi dator a le.supune la cea d'ânteiu convocațiune motivele și resultatul acestori măsuri.
La Art. VII. Din 64 membri ai Adunărei ponderatrice 32, vor fi aleși și numiți de Domn dintre. personele care au esercitat cele mai înalte fucțiuni în țeră, sau care pot justifica unii venit anual de opt sute galbeni. Cât pentru cei-l-alți 32 Membri, ei vor fi aleși dintre Membrii Consilielor generale ale județelor și numiți de Domn pe o listă de presentațiune de trei candidați pentru fie-care district.
La Art. VIII. Acesti 64 de Membri ai Senatului aleși în conformitate cu disposițiunele articolului de mai sus, se reînoesc din trei în trei ani câte o jumătate.
La Art. XI. Mitropolitul primat este de drept Președintele senatului. Unul din vice-Președinți ai adunărei ponderatrice, luat din acest corp, este numit de Domn; celi-l-altu vice-Președinte și biuroul sunt aleși de Senat.
La Art. XII. La finitul fie-căriea sesiuni, Senatul și Adunarea electivă vor numi fie-care un Comitet acăruia Membrii vor fi aleși din sînul lor. Ambele Comitete se vor într’uni în Comisiune micstă, spre a face un raport Domnului asupra lucrărilor ultimei sesiuni, și ai supune cestiunile de înbunâtățire ce ar crede trebuitore în deosebitele ramuri ale administrațiunei. Aceste propuneri vor putea fi recomandate de Domn Consiliului de stat spre a fi prefăâcute în proiecte de legi.
La Art. XV. Petițiunele date Senatului, vor fi esaminate de o Comisiune ad-hoc. Asupra raportului acestia, Senatul va pute, de va fi trebuință, a le trămite Guvernului.