Biblia/Vechiul Testament/Psalmii/Capitolul 4

←

←Cartea a treia

Biblia

(Vechiul Testament, Psalmii, Capitolul 4)
Cartea a patra

Cartea a cincea→

→

9988Biblia — (Vechiul Testament, Psalmii, Capitolul 4)
Cartea a patra

Psalmul 89

Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam și în neam.
Mai înainte de ce s-au făcut munții și s-a zidit pământul și lumea, din veac și până în veac ești Tu.
Nu întoarce pe om întru smerenie, Tu, care ai zis: "Întoarceți-vă, fii ai oamenilor",
Că o mie de ani înaintea ochilor Tăi sunt ca ziua de ieri, care a trecut și ca straja nopții.
Nimicnicie vor fi anii lor; dimineața ca iarba va trece.
Dimineața va înflori și va trece, seara va cădea, se va întări și se va usca.
Că ne-am sfârșit de urgia Ta și de mânia Ta ne-am tulburat.
Pus-ai fărădelegile noastre înaintea Ta, greșelile noastre ascunse, la lumina feței Tale.
Că toate zilele noastre s-au împuținat și în mânia Ta ne-am stins.
Anii noștri s-au socotit ca pânza unui păianjen; zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani;
Iar de vor fi în putere optzeci de ani și ce este mai mult decât aceștia osteneală și durere;
Că trece viața noastră și ne vom duce.
Cine cunoaște puterea urgiei Tale și cine măsoară mânia Ta, după temerea de Tine?
Învață-ne să socotim bine zilele noastre, ca să ne îndreptăm inimile spre înțelepciune.
Întoarce-Te, Doamne! Până când vei sta departe? Mângâie pe robii Tăi!
Umplutu-ne-am dimineața de mila Ta și ne-am bucurat și ne-am veselit în toate zilele vieții noastre.
Veselitu-ne-am pentru zilele în care ne-ai smerit, pentru anii în care am văzut rele.
Caută spre robii Tăi și spre lucrurile Tale și îndreptează pe fiii lor.
Și să fie lumina Domnului Dumnezeului nostru peste noi și lucrurile mâinilor noastre le îndreptează.

Psalmul 90

Cel ce locuiește în ajutorul Celui Preaînalt, întru acoperământul Dumnezeului cerului se va sălășlui.
Va zice Domnului: "Sprijinitorul meu ești și scăparea mea; Dumnezeul meu, voi nădăjdui spre Dânsul".
Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor și de cuvântul tulburător.
Cu spatele te va umbri pe tine și sub aripile Lui vei nădăjdui; ca o armă te va înconjura adevărul Lui.
Nu te vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua,
De lucrul ce umblă în întuneric, de molima ce bântuie întru amiază.
Cădea-vor dinspre latura ta o mie și zece mii de-a dreapta ta, dar de tine nu se vor apropia.
Însă cu ochii tăi vei privi și răsplătirea păcătoșilor vei vedea.
Pentru că pe Domnul, nădejdea mea, pe Cel Preaînalt L-ai pus scăpare ție.
Nu vor veni către tine rele și bătaie nu se va apropia de locașul tău.
Că îngerilor Săi va porunci pentru tine ca să te păzească în toate căile tale.
Pe mâini te vor înălța ca nu cumva să împiedici de piatră piciorul tău.
Peste aspidă și vasilisc vei păși și vei călca peste leu și peste balaur.
"Că spre Mine a nădăjduit și-l voi izbăvi pe el, zice Domnul; îl voi acoperi pe el că a cunoscut numele Meu.
Striga-va către Mine și-l voi auzi pe el; cu dânsul sunt în necaz și-l voi scoate pe el și-l voi slăvi.
Cu lungime de zile îl voi umple pe el, și-i voi arăta lui mântuirea Mea".

Psalmul 91

Bine este a lăuda pe Domnul și a cânta numele Tău, Preaînalte,
A vesti dimineața mila Ta și adevărul Tău în toată noaptea,
În psaltire cu zece strune, cu cântece din alăută.
Că m-ai veselit, Doamne, întru făpturile Tale și întru lucrurile mâinilor Tale mă voi bucura.
Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, adânci cu totul sunt gândurile Tale!
Bărbatul nepriceput nu va cunoaște și cel neînțelegător nu va înțelege acestea,
Când răsar păcătoșii ca iarba și se ivesc toți cei ce fac fărădelegea,
Ca să piară în veacul veacului. Iar Tu, Preaînalt ești în veac, Doamne.
Că iată vrăjmașii Tăi, Doamne, vor pieri și se vor risipi toți cei ce lucrează fărădelegea.
Și se va înălța puterea mea ca a inorogului și bătrânețile mele unse din belșug.
Și a privit ochiul meu către vrăjmașii mei și pe cei vicleni, ce se ridică împotriva mea, îi va auzi urechea mea.
Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul cel din Liban se va înmulți.
Răsădiți fiind în casa Domnului, în curțile Dumnezeului nostru vor înflori.
Încă întru bătrânețe unse se vor înmulți și bine viețuind vor fi, ca să vestească:
Drept este Domnul Dumnezeul nostru și nu este nedreptate întru Dânsul.

Psalmul 92

Domnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins,
Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti.
Gata este scaunul Tău de atunci, din veac ești Tu.
Ridicat-au râurile, Doamne, ridicat-au râurile glasurile lor,
Ridicat-au râurile valurile lor; dar mai mult decât glasul apelor clocotitoare,
Mai mult decât zbuciumul neasemuit al mării, minunat este, întru cele înalte, Domnul.
Mărturiile Tale s-au adeverit foarte. Casei Tale se cuvine sfințenie, Doamne, întru lungime de zile.

Psalmul 93

Dumnezeul răzbunărilor, Domnul, Dumnezeul răzbunărilor cu îndrăzneală a grăit.
Înalță-Te Cel ce judeci pământul, răsplătește răsplătirea celor mândri.
Până când păcătoșii, Doamne, până când păcătoșii se vor făli?
Până când vor spune și vor grăi nedreptate; grăi-vor toți cei ce lucrează fărădelegea?
Pe poporul Tău, Doamne, l-au asuprit și moștenirea Ta au apăsat-o.
Pe văduvă și pe sărac au ucis și pe orfani i-au omorât.
Și au zis: "Nu va vedea Domnul, nici nu va pricepe Dumnezeul lui Iacob".
Înțelegeți, dar, cei neînțelepți din popor, și cei nebuni, înțelepțiți-vă odată!
Cel ce a sădit urechea, oare, nu aude? Cel ce a zidit ochiul, oare, nu privește?
Cel ce pedepsește neamurile, oare, nu va certa? Cel ce învață pe om cunoștința,
Domnul, cunoaște gândurile oamenilor, că sunt deșarte.
Fericit este omul pe care îl vei certa, Doamne, și din legea Ta îl vei învăța pe el,
Ca să-l liniștești pe el în zile rele, până ce se va săpa groapă păcătosului.
Că nu va lepăda Domnul pe poporul Său și moștenirea Sa nu o va părăsi,
Până ce dreptatea se va întoarce la judecată și toți cei cu inima curată, care se țin de dânsa.
Cine se va ridica cu mine împotriva celor ce viclenesc și cine va sta împreună cu mine împotriva celor ce lucrează fărădelegea?
Că de nu mi-ar fi ajutat mie Domnul, puțin de nu s-ar fi sălășluit în iad sufletul meu.
Când am zis: "S-a clătinat piciorul meu", mila Ta, Doamne, mi-a ajutat mie.
Doamne, când s-au înmulțit durerile mele în inima mea, mângâierile Tale au veselit sufletul meu.
Nu va sta împreună cu Tine scaunul fărădelegii, cel ce face asuprire împotriva legii.
Ei vor prinde în cursă sufletul dreptului și sânge nevinovat vor osândi.
Dar Domnul mi-a fost mie scăpare și Dumnezeul meu ajutorul nădejdii mele;
Le va răsplăti lor Domnul după fărădelegea lor și după răutatea lor îi va pierde pe ei Domnul Dumnezeul nostru.

Psalmul 94

Veniți să ne bucurăm de Domnul și să strigăm lui Dumnezeu, Mântuitorului nostru.
Să întâmpinăm fața Lui întru laudă și în psalmi să-I strigăm Lui,
Că Dumnezeu mare este Domnul și Împărat mare peste tot pământul.
Că în mâna Lui sunt marginile pământului și înălțimile munților ale Lui sunt.
Că a Lui este marea și El a făcut-o pe ea, și uscatul mâinile Lui l-au zidit.
Veniți să ne închinăm și să cădem înaintea Lui și să plângem înaintea Domnului, Celui ce ne-a făcut pe noi.
Că El este Dumnezeul nostru și noi poporul pășunii Lui și oile mâinii Lui.
O, de I-ați auzi glasul care zice: "Să nu vă învârtoșați inimile voastre,
Ca în timpul cercetării, ca în ziua ispitirii în pustiu,
Unde M-au ispitit părinții voștri, M-au ispitit și au văzut lucrurile Mele.
Patruzeci de ani am urât neamul acesta și am zis: "Pururea rătăcesc cu inima".
Și ei n-au cunoscut căile Mele, că M-am jurat întru mânia Mea: "Nu vor intra întru odihna Mea".

Psalmul 95

Cântați Domnului cântare nouă, cântați Domnului tot pământul.
Cântați Domnului, binecuvântați numele Lui, binevestiți din zi în zi mântuirea Lui.
Vestiți între neamuri slava Lui, între toate popoarele minunile Lui;
Că mare este Domnul și lăudat foarte, înfricoșător este; mai presus decât toți dumnezeii.
Că toți dumnezeii neamurilor sunt idoli; iar Domnul cerurile a făcut.
Laudă și frumusețe este înaintea Lui, sfințenie și măreție în locașul cel sfânt al Lui.
Aduceți Domnului, semințiile popoarelor, aduceți Domnului slavă și cinste; aduceți Domnului slavă numelui Lui.
Aduceți jertfe și intrați în curțile Lui. Închinați-vă Domnului în curtea cea sfântă a Lui.
Să tremure de fața Lui tot pământul. Spuneți între neamuri că Domnul a împărățit,
Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti; judeca-va popoare întru dreptate.
Să se veselească cerurile și să se bucure pământul, să se zguduie marea și toate cele ce sunt întru ea; să se bucure câmpiile și toate cele ce sunt pe ele.
Atunci se vor bucura toți copacii pădurii, de fața Domnului, că vine, vine să judece pământul.
Judeca-va lumea întru dreptate și popoarele întru adevărul Său.

Psalmul 96

Domnul împărățește! Să se bucure pământul, să se veselească insule multe.
Nor și negură împrejurul Lui, dreptatea și judecata este temelia neamului Lui.
Foc înaintea Lui va merge și va arde împrejur pe vrăjmașii Lui.
Luminat-au fulgerele Lui lumea; văzut-a și s-a cutremurat pământul.
Munții ca ceara s-au topit de fața Domnului, de fața Domnului a tot pământul.
Vestit-au cerurile dreptatea Lui și au văzut toate popoarele slava Lui.
Să se rușineze toți cei ce se închină chipurilor cioplite și se laudă cu idolii lor.
Închinați-vă Lui toți îngerii Lui; auzit-a și s-a veselit Sionul
Și s-au bucurat fiicele Iudeii, pentru judecățile Tale, Doamne.
Că Tu ești Domnul Cel Preaînalt peste tot pământul; înălțatu-Te-ai foarte, mai presus decât toți dumnezeii.
Cei ce iubiți pe Domnul, urâți răul; Domnul păzește sufletele cuvioșilor Lui; din mâna păcătosului îi va izbăvi pe ei.
Lumină a răsărit dreptului și celor drepți cu inima, veselie.
Veseliți-vă, drepților, în Domnul și lăudați pomenirea sfințeniei Lui!

Psalmul 97

Cântați Domnului cântare nouă, că lucruri minunate a făcut Domnul.
Mântuitu-l-a pe el dreapta Lui și brațul cel sfânt al Lui.
Cunoscută a făcut Domnul mântuirea Sa; înaintea neamurilor a descoperit dreptatea Sa.
Pomenit-a mila Sa lui Iacob și adevărul Său casei lui Israel;
Văzut-au toate marginile pământului mântuirea Dumnezeului nostru.
Strigați lui Dumnezeu tot pământul; cântați și vă bucurați și cântați.
Cântați Domnului cu alăută, cu alăută și în sunet de psaltire;
Cu trâmbițe și în sunet de corn, strigați înaintea Împăratului și Domnului.
Să se zguduie marea și plinirea ei, lumea și cei ce locuiesc în ea.
Râurile vor bate din palme, deodată, munții se vor bucura de fața Domnului, că vine, vine să judece pământul.
Judeca-va lumea cu dreptate și popoarele cu nepărtinire.

Psalmul 98

Domnul împărățește: să tremure popoarele; șade pe heruvimi: să se cutremure pământul.
Domnul în Sion este mare și înalt peste toate popoarele.
Să se laude numele Tău cel mare, că înfricoșător și sfânt este. Și cinstea împăratului iubește dreptatea.
Tu ai întemeiat dreptatea; judecată și dreptate în Iacob, Tu ai făcut.
Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este!
Moise și Aaron, între preoții Lui și Samuel între cei ce cheamă numele Lui.
Chemat-au pe Domnul și El i-a auzit pe ei, în stâlp de nor grăia către ei;
Căci păzeau mărturiile Lui și poruncile pe care le-a dat lor.
Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai auzit pe ei; Dumnezeule, Tu Te-ai milostivit de ei și ai răsplătit toate faptele lor.
Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați în Muntele cel sfânt al Lui, că sfânt este Domnul, Dumnezeul nostru!

Psalmul 99

Strigați Domnului tot pământul, slujiți Domnului cu veselie, intrați înaintea Lui cu bucurie.
Cunoașteți că Domnul, El este Dumnezeul nostru; El ne-a făcut pe noi și nu noi.
Iar noi poporul Lui și oile pășunii Lui. Intrați pe porțile Lui cu laudă și în curțile Lui cu cântări lăudați-L pe El.
Cântați numele Lui! Că bun este Domnul; în veac este mila Lui și din neam în neam adevărul Lui.

Psalmul 100

Mila și judecata Ta voi cânta ție, Doamne.
Cânta-voi și voi merge, cu pricepere, în cale fără prihană. Când vei veni la mine?
Umblat-am întru nerăutatea inimii mele, în casa mea.
N-am pus înaintea ochilor mei lucru nelegiuit; pe călcătorii de lege i-am urât.
Nu s-a lipit de mine inima îndărătnică; pe cel rău, care se depărta de mine, nu l-am cunoscut.
Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul său, pe acela l-am izgonit.
Cu cel mândru cu ochiul și nesățios cu inima, cu acela n-am mâncat.
Ochii mei sunt peste credincioșii pământului, ca să șadă ei împreună cu mine. Cel ce umbla pe cale fără prihană, acela îmi slujea.
Nu va locui în casa mea cel mândru; cel ce grăiește nedreptăți nu va sta înaintea ochilor mei.
În dimineți voi judeca pe toți păcătoșii pământului, ca să nimicesc din cetatea Domnului pe toți cei ce lucrează fărădelegea.

Psalmul 101

Doamne, auzi rugăciunea mea, și strigarea mea la Tine să ajungă!
Să nu întorci fața Ta de la mine; în orice zi mă necăjesc, pleacă spre mine urechea Ta!
În orice zi Te voi chema, degrabă auzi-mă!
Că s-au stins ca fumul zilele mele și oasele mele ca uscăciunea s-au făcut.
Rănită este inima mea și s-a uscat ca iarba; că am uitat să-mi mănânc pâinea mea.
De glasul suspinului meu, osul meu s-a lipit de carnea mea.
Asemănatu-m-am cu pelicanul din pustiu; ajuns-am ca bufnița din dărâmături.
Privegheat-am și am ajuns ca o pasăre singuratică pe acoperiș.
Toată ziua m-au ocărât vrăjmașii mei și cei ce mă lăudau, împotriva mea se jurau.
Că cenușă am mâncat, în loc de pâine, și băutura mea cu plângere am amestecat-o,
Din pricina urgiei Tale și a mâniei Tale; că ridicându-mă eu, m-ai surpat.
Zilele mele ca umbra s-au plecat și eu ca iarba m-am uscat.
Iar Tu, Doamne, în veac rămâi și pomenirea Ta din neam în neam.
Sculându-Te, vei milui Sionul, că vremea este să-l miluiești pe el, că a venit vremea.
Că au iubit robii Tăi pietrele lui și de țărâna lui le va fi milă.
și se vor teme neamurile de numele Domnului și toți împărații pământului de slava Ta.
Că va zidi Domnul Sionul și se va arăta întru slava Sa.
Căutat-a spre rugăciunea celor smeriți și n-a disprețuit cererea lor.
Să se scrie acestea pentru neamul ce va să vină și poporul ce se zidește va lăuda pe Domnul;
Că a privit din înălțimea cea sfântă a Lui, Domnul din cer pe pământ a privit,
Ca să audă suspinul celor ferecați, să dezlege pe fiii celor omorâți,
Să vestească în Sion numele Domnului și lauda Lui în Ierusalim,
Când se vor aduna popoarele împreună și împărățiile ca să slujească Domnului.
Zis-am către Dumnezeu în calea tăriei Lui: Vestește-mi puținătatea zilelor mele.
Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, că anii Tăi, Doamne, sunt din neam în neam.
Dintru început Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat și lucrul mâinilor Tale, sunt cerurile.
Acelea vor pieri, iar Tu vei rămâne și toți ca o haină se vor învechi și ca un veșmânt îi vei schimba și se vor schimba.
Dar Tu același ești și anii Tăi nu se vor împuțina.
Fiii robilor Tăi vor locui pământul lor și seminția lor în veac va propăși.

Psalmul 102

Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul și toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui.
Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul și nu uita toate răsplătirile Lui.
Pe Cel ce curățește toate fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale;
Pe Cel ce izbăvește din stricăciune viața ta, pe Cel ce te încununează cu milă și cu îndurări;
Pe Cel ce umple de bunătăți pofta ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețile tale.
Cel ce face milostenie, Domnul, și judecată tuturor celor ce li se face strâmbătate.
Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale.
Îndurat și milostiv este Domnul, îndelung-răbdător și mult-milostiv.
Nu până în sfârșit se va iuți, nici în veac se va mânia.
Nu după păcatele noastre a făcut nouă, nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă,
Ci cât este departe cerul de pământ, atât este de mare mila Lui, spre cei ce se tem de El.
Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de la noi fărădelegile noastre.
În ce chip miluiește tatăl pe fii, așa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El;
Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-și-a aminte că țărână suntem.
Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; așa va înflori.
Că vânt a trecut peste el și nu va mai fi și nu se va mai cunoaște încă locul său.
Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul,
Și dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc legământul Lui
Și își aduc aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe ele. Domnul în cer a gătit scaunul Său și împărăția Lui peste toți stăpânește.
Binecuvântați pe Domnul toți îngerii Lui, cei tari la vârtute, care faceți cuvântul Lui și auziți glasul cuvintelor Lui.
Binecuvântați pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceți voia Lui.
Binecuvântați pe Domnul toate lucrurile Lui; în tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează suflete al meu pe Domnul.

Psalmul 103

Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte.
Întru strălucire și în mare podoabă Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca ș i cu o haină;
Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui;
Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor;
Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc;
Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui și nu se va clătina în veacul veacului.
Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea lui; peste munți vor sta ape.
De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoșa.
Se suie munți și se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele.
Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece și nici nu se vor întoarce să acopere pământul.
Cel ce trimiți izvoare în văi, prin mijlocul munților vor trece ape;
Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea își vor potoli.
Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas.
Cel ce adăpi munții din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va sătura pământul.
Cel ce răsari iarbă dobitoacelor și verdeață spre slujba oamenilor;
Ca să scoată pâine din pământ și vinul veselește inima omului;
Ca să veselească fața cu untdelemn și pâinea inima omului o întărește.
Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit; acolo păsările își vor face cuib.
Locașul cocostârcului în chiparoși. Munții cei înalți adăpost cerbilor stâncile scăpare iepurilor.
Făcut-ai luna spre vremi, soarele și-a cunoscut apusul său.
Pus-ai întuneric și s-a făcut noapte, când vor ieși toate fiarele pădurii;
Puii leilor mugesc ca să apuce și să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor.
Răsărit-a soarele și s-au adunat și în culcușurile lor se vor culca.
Ieși-va omul la lucrul său și la lucrarea sa până seara.
Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta.
Marea aceasta este mare și largă; acolo se găsesc târâtoare, cărora nu este număr, vietăți mici și mari.
Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea.
Toate către Tine așteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme.
Dându-le Tu lor, vor aduna, deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăți;
Dar întorcându-ți Tu fața Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor și se vor sfârși și în țărână se vor întoarce.
Trimite-vei duhul Tău și se vor zidi și vei înnoi fața pământului.
Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.
Cel ce caută spre pământ și-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munți și fumegă.
Cânta-voi Domnului în viața mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi.
Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul.
Piară păcătoșii de pe pământ și cei fără de lege, ca să nu mai fie. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.

Psalmul 104

Lăudați pe Domnul și chemați numele Lui; vestiți între neamuri lucrurile Lui.
Cântați-I și-L lăudați pe El; spuneți toate minunile Lui.
Lăudați-vă cu numele cel sfânt al Lui; veselească-se inima celor ce caută pe Domnul.
Căutați pe Domnul și vă întăriți; căutați fala Lui, pururea.
Aduceți-vă aminte de minunile Lui, pe care le-a făcut; de minunile Lui și de judecățile gurii Lui.
Seminția lui Avraam, robii Lui, fiii lui Iacob, aleșii Lui.
Acesta este Domnul Dumnezeul nostru, în tot pământul judecățile Lui.
Adusu-și-a aminte în veac de legământul Lui, de cuvântul pe care l-a poruncit într-o mie de neamuri,
Pe care l-a încheiat cu Avraam și de jurământul Său lui Isaac.
Și l-a pus pe el lui Iacob, spre poruncă, și lui Israel legătură veșnică,
Zicând: "Ție îți voi da pământul Canaan, partea moștenirii tale".
Atunci când erau ei puțini la număr și străini în pământul lor
Și au trecut de la un neam la altul, de la o împărăție la un alt popor,
N-a lăsat om să le facă strâmbătate și a certat pentru ei pe împărați, zicându-le:
"Nu vă atingeți de unșii Mei și nu vicleniți împotriva profeților Mei".
Și a chemat foamete pe pământ și a sfărâmat paiul de grâu.
Trimis-a înaintea lor om; rob a fost rânduit Iosif.
Smeritu-l-au, punând în obezi picioarele lui; prin fier a trecut sufletul lui, până ce a venit cuvântul Lui.
Cuvântul Domnului l-a aprins pe el; trimis-a împăratul și l-a slobozit, căpetenia poporului și l-a liberat pe el.
Pusu-l-a pe el domn casei lui și căpetenie peste toată avuția lui,
Ca să învețe pe căpeteniile lui, ca pe sine însuși și pe bătrânii lui să-i înțelepțească.
Și a intrat Israel în Egipt și Iacob a locuit ca străin, în pământul lui Ham.
Și a înmulțit pe poporul lui foarte și l-a întărit pe el mai mult decât pe vrăjmașii lui.
Întors-a inima lor, ca să urască pe poporul Său, ca să viclenească împotriva robilor Săi.
Trimis-a pe Moise robul Său, pe Aaron, pe care l-a ales.
Pus-a în ei cuvintele semnelor și minunilor Lui în pământul lui Ham.
Trimis-a întuneric și i-a întunecat, căci au amărât cuvintele Lui;
Prefăcut-a apele lor în sânge și a omorât peștii lor;
Scos-a pământul lor broaște în cămările împăraților lor.
Zis-a și a venit muscă câinească și mulțime de muște în toate hotarele lor.
Pus-a în ploile lor grindină, foc arzător în pământul lor;
Și a bătut viile lor și smochinii lor și a sfărâmat pomii hotarelor lor.
Zis-a și a venit lăcustă și omidă fără număr.
Și a mâncat toată iarba în pământul lor și a mâncat rodul pământului lor,
Și a bătut pe toți întâi-născuții din pământul lor, pârga întregii lor osteneli.
Și i-a scos pe ei cu argint și cu aur și nu era în semințiile lor bolnav.
Veselitu-s-a Egiptul la ieșirea lor, că frica de ei îi cuprinsese.
Întins-a nor spre acoperirea lor și foc ca să le lumineze noaptea.
Cerut-au și au venit prepelițe și cu pâine cerească i-a săturat pe ei.
Despicat-a piatră și au curs ape și au curs râuri în pământ fără de apă.
Că și-a adus aminte de cuvântul cel sfânt al Lui, spus lui Avraam, robul Lui.
Și a scos pe poporul Său, întru bucurie și pe cei aleși ai Săi, întru veselie.
Și le-a dat lor țările neamurilor și ostenelile popoarelor au moștenit,
Ca să păzească dreptățile Lui și legea Lui s-o țină.

Psalmul 105

Lăudați pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.
Cine va grăi puterile Domnului și cine va face auzite toate laudele Lui?
Fericiți cei ce păzesc judecata și fac dreptate în toată vremea.
Adu-Ți aminte de noi, Doamne, întru bunăvoința Ta față de poporul Tău; cercetează-ne pe noi cu mântuirea Ta,
Ca să vedem întru bunătăți pe aleșii Tăi, să ne bucurăm de veselia poporului Tău și să ne lăudăm cu moștenirea Ta.
Păcătuit-am ca și părinții noștri, nelegiuit-am, făcut-am strâmbătate.
Părinții noștri în Egipt n-au înțeles minunile Tale, nu și-au adus aminte de mulțimea milei Tale și Te-au amărât când s-au suit la Marea Roșie.
Dar i-a mântuit pe ei pentru numele Său, ca să facă cunoscută puterea Lui.
El a certat Marea Roșie și a secat-o și i-a condus pe ei prin adâncul mării ca prin pustiu;
El i-a scos pe ei din mâna celor ce-i urau și i-a izbăvit pe ei din mâna vrăjmașului;
Și a acoperit apa pe cei ce-i asupreau pe ei, nici unul din ei n-a rămas.
Și au crezut în cuvintele Lui și au cântat laudă Lui;
Dar degrab au uitat lucrurile Lui și n-au suferit sfatul Lui;
Ci au fost cuprinși de mare poftă, în pustiu, și au ispitit pe Dumnezeu, în loc fără de apă.
Și le-a împlinit cererea lor și a săturat sufletele lor.
Și au mâniat pe Moise în tabără și pe Aaron, sfântul Domnului.
S-a deschis pământul și a înghițit pe Datan și a acoperit adunarea lui Abiron.
Și s-a aprins foc în adunarea lor, văpaie a ars pe păcătoși.
Și au făcut viței în Horeb și s-au închinat idolului.
Și au schimbat slava Lui întru asemănare de vițel, care mănâncă iarbă.
Au uitat pe Dumnezeu, Care i-a izbăvit pe ei, Care a făcut lucruri mari în Egipt,
Lucruri minunate în pământul lui Ham și înfricoșătoare în Marea Roșie.
Atunci a zis să-i piardă pe dânșii, și i-ar fi pierdut, dacă Moise, alesul Lui, n-ar fi stat înaintea feței Lui ca să întoarcă mânia Lui și să nu-i piardă.
Apoi ei au disprețuit pământul cel dorit și n-au crezut în cuvântul Lui,
Ci au cârtit în corturile lor și n-au ascultat glasul Domnului.
Atunci El a ridicat mâna Sa asupra lor, ca să-i doboare pe ei în pustiu
Și să doboare sămânța lor întru neamuri și să-i risipească pe ei în toate părțile.
Au jertfit lui Baal-Peor și au mâncat jertfele morților
Și L-au întărâtat pe El cu faptele lor și au murit mulți dintre ei.
Dar a stat Finees și L-a îmblânzit și a încetat bătaia
Și i s-a socotit lui întru dreptate, din neam în neam până în veac.
Apoi L-au mâniat pe El la apa certării și Moise a suferit pentru ei,
Că au amărât duhul lui și a grăit nesocotit cu buzele lui.
N-au nimicit neamurile de care le-a pomenit Domnul;
Ci s-au amestecat cu neamurile și au deprins lucrurile lor
Și au slujit idolilor lor și s-au smintit.
Și-au jertfit pe fiii lor și pe fetele lor idolilor,
Au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor lor și al fetelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan și s-a spurcat pământul de sânge.
S-au pângărit de lucrurile lor și s-au desfrânat cu faptele lor.
Atunci S-a aprins de mânie Domnul împotriva poporului Său și a urât moștenirea Sa
Și i-a dat pe ei în mâinile neamurilor și i-au stăpânit pe ei cei ce-i urau pe ei.
Vrăjmașii lor i-au asuprit pe ei și au fost nefericiți sub mâinile lor.
De multe ori Domnul i-a izbăvit pe ei, dar ei L-au amărât pe El cu sfatul lor și i-a umilit pentru fărădelegile lor.
Dar Domnul i-a văzut când se necăjeau ei, a auzit rugăciunea lor,
Și și-a adus aminte de legământul Lui și S-a căit după mulțimea milei Sale;
Și le-a dat să găsească milă înaintea celor ce i-au robit pe ei.
Izbăvește-ne, Doamne Dumnezeul nostru, și ne adună din neamuri, ca să lăudăm numele cel sfânt al Tău și să ne fălim cu lauda Ta.
Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, din veac și până în veac. Tot poporul să zică: Amin. Amin.

▲ Începutul paginii.