Biblia(Biblia de la București)/Testamentul Vechi/Neemia
_pagina_1.png)
CAP 1
[modifică]
1. [43.↟] Cuvintele Neemiei, fiiului Ahaliei. Și să făcu în luna lui haselef, anul al doaozecilea, și eu eram în Susann avira,
2. Și veni Anani, unul dentru frații miei, el și oameni de la Iuda, și am întrebat pre dânșii pentru jidovii cei scăpaț, carii au rămas de la robime, și pentru Ierusalim.
3. Și zise cătră mine: „Cei ce au rămas de la robime –acolo, în țară, cu răutate mare și cu ocară; și zidurile Ierusalimului –răsipite, și porțile lui s’au ars cu foc“.
4. Și fu deaca auziiu eu cuvintele aceastea, am șăzut și am plâns și am jelit zile; și eram postind și rugându-mă înaintea Dumnezeului ceriului și am zis:
5. „Nu dară, Doamne, Dumnezeul ceriului, cel tare și mare și înfricoșat, cruțând făgăduința și mila celor ce iubesc pre dânsul și celor ce păzesc învățăturile lui!
6. Și fie ureachea ta luând aminte, și ochii tăi deșchiș, ca să auzi ruga robului tău, carea eu mă rog înaintea ta astăzi, ziua și noaptea, pentru fiii lui Israil, robii tăi, și voiu mărturisi pentru păcatele fiilor lui Israil, carele am greșit ție. Și eu și casa tătâne-mieu am greșit.
7. Cu dezlegare am dezlegat cătră tine, și n’am cruțat învățăturile și poruncile și judecățile carele ai poruncit lui Moisi, sluga ta.
8. Adu-ț aminte dară de cuvântul carele ai poruncit lui Moisi, slugii tale, zicând: ‘De vă veț împăreachea voi, eu voiu răsipi pre voi întru noroade.
9. Și de vă veți întoarce cătră mine și veți cruța poroncile meale și veți face pre eale, și de va fi răsipirea voastră de la marginile ceriului, de acolo voiu aduna pre dânșii și voiu băga pre dânșii la locul carele am ales ca să lăcuiască numele mieu acolo’.
10. Și aceștea-s slugile tale și norodul tău, pre carii ai mântuit cu putearea ta cea mare și cu mâna ta cea tare.
11. Nu dară, ce fie ureachea ta luând aminte la ruga robului tău și la ruga slugii tale, celor ce vor a să teame de numele tău! Și bine-călătoreaște dară robului tău astăzi, și dă pre el întru îndurări înaintea omului acestuia!“ Și eu eram păharnic împăratului.
CAP 2
[modifică]
1. [44.↟] Și să făcu în luna lui nisan, în anul al doaozecile al lui Arthasasta împăratul, și era vinul înaintea mea, și am luat vinul și am dat împăratului. Și nu era altul înaintea lui.
2. Și-m zise împăratul: „Pentru căce e fața ta rea și nu ești mai în fire? Și nu iaste aceasta, fără numai vicleșugul inimii“. Și mă temuiu tare foarte.
3. Și ziș împăratului: „Împăratul în veac să trăiască! Pentru căce să nu se facă rea fața mea, pentru că cetatea, casa mormânturilor părinților miei, s’au pustiit, și porțile ei s’au mâncat cu foc?“
4. Și zise mie împăratul: „Pentru cine tu aceasta ceri?“ Și mă rugaiu cătră Domnul Dumnezeul ceriului,
5. Și ziș împăratului: „De iaste pentru împăratul bine și de să va îmbuna sluga ta înaintea ta, ca să-l trimiți pre el la Iuda, la cetatea mormânturilor părinților miei, și voiu zidi-o pre ea“.
6. Și zise mie împăratul și posadnica ce ședea alăturea cu el: „Până când va fi călătoria ta și când te vei întoarce?“ Și mă îmbunaiu înaintea împăratului și m’au trimis, și i-am dat lui soroc.
7. Și ziș împăratului: „De iaste pentru împăratul bine, dea-mi cărți cătră domnii cei decindea de râu, ca să mă treacă până voiu veni la Iuda,
8. Și carte la Asaf, păzitoriul grădinii carea iaste a împăratului, să-m dea leamne să acopăr porțile turnului casii și la zidul cetății și la casa carea voiu întra cătră dânsa“. Și deade mie împăratul, ca mâna lui Dumnezeu cea bună –preste mine.
9. Și veniiu cătră domnii decinde de râu și am dat lor cărțile împăratului, și au trimis cu mine împăratul căpitani ai puterii și călăreți.
10. [45.↟] Și auzi Sannavalat al lui Aroni și Tovia, robul lui Ammoni, și rău lor li să făcu și să mâhniră căce au venit omul să cearce bine fiilor lui Israil.
11. Și veniiu la Ierusalim și eram acolo zile trei.
12. Și mă sculaiu noaptea eu, și oameni puțini –împreună cu mine. Și n’am spus vreunui om ce Dumnezău dă întru inima mea ca să fac cu Israil, și dobitoc nu iaste cu mine, fără numai dobitocul carele eu încalec preste el.
13. Și ieșiiu la Poarta lui Golila, cătră gura Izvorului Smochinilor, și la Poarta Gunoiului, și eram surpând în zidul Ierusalimului, carele ei curățescu, și porțile lui s’au mâncat cu foc.
14. Și m’au trecut la Poarta lui Ain și la scăldătoarea împăratului, și nu era loc dobitocului mieu a treace, dedesuptul mieu.
15. Și eram suindu-mă întru zidul pârâului noaptea și eram zdrobind la zidu, și fuiu în Poarta Râpii și m’am întorsu.
16. Și cei ce păziia n’au cunoscut pentru ce am mersu și ce eu fac. Și jidovilor și preoților și celor cinstiți și voivozilor celor rămași ce fac lucrurile, până atuncea n’am spus.
17. Și am zis cătră dânșii: „Voi vedeț răutatea aceasta carea sântem întru ea, cum Ierusalimul iaste pustiiu și porțile lui s’au dat focului! Veniț și să zidim dară zidul Ierusalimului, și nu vom mai fi încă ocară!“
18. Și am spus lor mâna lui Dumnezeu, carea iaste bună preste mine, și cuvintele împăratului, carele zise mie. Și ziș: „Să ne sculăm și să zidim!“ Și să întăriră mânile lor spre bine.
19. Și auzi Sanavalat al lui Aroni și Tovia, robul cel al lui Ammoni, și Ghisam al lui Aravi și ne-au batjocurit pre noi. Și veniră spre noi și ziseră: „Ce iaste cuvântul acesta carele voi faceț? Au asupra împăratului voi vicleniț?“
20. [46.↟] Și le-am întors lor cuvânt și am zis lor: „Dumnezeul ceriului, acela ne va spori noao. Și noi –robii lui curați, și vom zidi; și voao nu va fi parte și direptate și pamente în Ierusalim“.
CAP 3
[modifică]
1. [47.↟] Și să sculă Eliasuv, preotul cel mare, și frații lui, preoții, și zidiră Poarta ceaea a Oilor. Ei au sfințit pre ea și au pus porțile ei; și până la Turnul Sutei, l-au sfințit pre el, până la Turnul lui Anemeil.
2. [48.↟] Și pre mânile oamenilor den Ieriho și pre mânile fiilor lui Zachu, al fiiului lui Ammani.
3. Și Poarta cea Păscoasă au ziditu-o fiii lui Assana. Aceștea o au acoperitu-o pre ea și au acoperit ușile ei, și lacatile ei și zăvoarăle ei.
4. Și preste mânile lor au ținut, de la Ramoth, fiiul Uriei, al fiiului lui Accos, și preste mâna lor au ținut Mosolam, fiiul Varahiei, al fiiului lui Mazevil, și pre mâna lor au ținut Sadoc, fiiul lui Vaana.
5. Și preste mâna lor au ținut thecoimii, și tarii lor n’au băgat cerbicea lor la lucrul domnului lor.
6. Și Poarta lui Iasani au ținut Ida, feciorul lui Fasec, și Messulam, feciorul Vasodiei; ei au acoperit pre dânsa și au pus porțile ei, și lacatile ei și zăvoarele ei.
7. Și preste mâna lor au ținut Maltia Gavaoniteanul și Evaron Mironotheanul, oameni ai Gavaonului, și den Masfa până la scaunul boiarinului decindea de râu.
8. Și lângă el au întemeiat Eziil, fiiul Ahariei, zlătari; și preste mâna lor au ținut Ananias, până la Rocheim, și au lăsat Ierusalimul până la zidul cel lat.
9. Și preste mâna lor au ținut Rafea, feciorul lui Sur, boiarinul a jumătate de premprejurul Ierusalimului.
10. Și preste mâna lor au ținut Iedeaa, fiiul lui Eromamath, și înaintea casii lui, și preste mâna lui au ținut Attuth, fiiul Asavaniei.
11. Și al doilea au ținut Melhias, fiiul lui Iram, și Asuv, fiiul lui Faatmoav, și până la Turnul Thanarimilor.
12. Și preste mânile lui au ținut Salum, fiiul lui Salois, boiarinul a jumătatea de premprejurul Ierusalimului, el și featele lui.
13. Poarta Văii au ținut Annun și cei ce lăcuia în Zano; ei au zidit pre ea și au pus ușile ei, și lacatele ei și zăvoarăle ei; și 1000 de coț la zid, până la Poarta Gunoiului.
14. Și Poarta Gunoiului o au ținut Melhia, fiiul lui Rihav, boiarinul împrejurului Vithacranului, el și fiii lui; și au acoperit pre ea și au pus porțile ei, și lacatile ei și zăvoarăle ei.
15. Iară Poarta Izvorului au întăritu-o Solomon, feciorul lui Haleze, boiarinul părții Masfei; acesta au ziditu-o pre dânsa și au acoperitu-o pre dânsa și au pus porțile ei și zăvoarăle ei și zidul Scăldătorii Pieilor, al tunderii împăratului, și până la scările cealea ce să pogoară de la cetatea lui David.
16. Pe urma lui au ținut Neemia, feciorul lui Zavuh, boiarinul a jumătate de premprejurul lui Vethsur, până la grădina mormântului lui David și până la scăldătoarea cea ce s’au făcut și până la Vethagavarim.
17. Pe urma lui au ținut leviții, Raum, feciorul lui Vanaim, preste mâna lui au ținut Asavia, boiaren a jumătate de premprejurul lui Cheila, cu împrejurul lui.
18. Și după el au ținut frații lor, Veni, feciorul lui Idanad, boiarenul a jumătate de pre împrejurul lui Cheila.
19. Și au ținut preste mâna lui Azur, feciorul lui Iisu, boiarenul lui Masfe, măsură a doua a suirei turnului, ceia ce să împreună cu unghiul.
20. Și după el au ținut Varuh, feciorul lui Zavu, măsură a doua, de la unghiu până la ușa Vitheliassuv, a preotului celui mare.
21. După acesta au ținut Meramoth, fiiul Uriei, al fiiului lui Accos, măsură a doua, de la ușa Vithelisuv până la săvârșirea Vitheliasu.
22. Și după acesta au ținut preoții, oamenii lui Ahehar.
23. Și după acesta au ținut Veniamin și Asuv dempotriva casii lui; și după acesta au ținut Azarias, feciorul lui Maaseu, al feciorului Ananiei, aproape de casa lui.
24. După aceasta au ținut Vahni, feciorul lui Addad, măsură a doua, de la Vitharia până la unghiu și până la duplecare,
25. Falah, feciorul lui Uze, den preajma unghiului, și turnul ieșind afară den casa împăratului, mai sus decât îngrădirea păzii; și după acesta Fadea, feciorul lui Foros.
26. Și nathanimii era lăcuind în Ofal până în preajma grădinii Porții Apei, la răsărit, și turnul cel ce iase.
27. Și după dânsul au ținut thecoimii, măsură a doua, den preajma turnului celui mare, celui ce iase, și până la zidul lui Ofla.
28. Mai sus decât Poarta Cailor au ținut preoții, om dempotriva casii lui.
29. Și după dânsul au ținut Sadduc, feciorul lui Emir, den preajma casii lui; și după el au ținut Samaia, fiiul Sihiniei, păzitoriul Porții Răsăritului.
30. După acesta au ținut Anania, fiiul Selemiei, și Annon, feciorul lui Silef, cel al șaselea, măsură a doua; după dânsul au ținut Messulam, fiiul Varahiei, dempotriva pazii cămării lui.
31. După acesta au ținut Melhia, fiiul sarefilor, până la Vithanatheni, și vânzătorii de unealte, dempotriva porții lui Amaficad și până la suirea înduplecării.
32. Și între mijlocul suirei Porții Oilor au ținut căldărarii și neguțitorii.
CAP 4
[modifică]
1. Și fu când auzi Sannavalat că noi zidim zidul, și rău era lui, și să scârbi foarte; și batjocoriia pentru jidovi,
2. Și zise înaintea fraților lui: „Aceasta e putearea somorenilor –și zise– că jidovii aceștea zidesc cetatea lor? Oare jârtvuiesc? Oare putea-vor? Și astăzi vor vindeca pietrile după lutul pământului a să face arzând?“
3. Și Tovias Ammaniteanul alăturea cu el (veni) și ziseră cătră dânșii: „Au jârtvuiesc sau vor mânca preste locul lor? Au nu se va sui o vulpe și va surpa zidul pietrilor lor?“
4. „Ascultă, Dumnezăul nostru, că ne-am făcut întru batjocură! Și întoarce ocara lor în capul lor și dă pre dânșii în batjocură, la pământul robiei.
5. Și să nu acoperi preste fărădeleagea lor, și păcatul lor de cătră fața ta să nu se stingă, căci au urgisit înaintea celor ce zidesc“.
6. Și am zidit zidul, și să împreună tot zidul, până la jumătatea lui, și să făcu inima norodului ca să zidească.
7. [49.↟] Și fu deaca auzi Sanavalat și Tovia și arapii și ammaniteanii și azotii că s’au suit creașterea zidurilor Ierusalimului, că au început râsipirile a să astupa, și rău lor li să păru foarte.
8. Și să adunară toți deodată să vie și să să tăbărască în Ierusalim și să-l facă pre el stingere.
9. Și ne-am rugat cătră Dumnezăul nostru și am pus străjari-înainte pre dânșii, ziua și noaptea, de cătră fața lor.
10. Și zise Iuda: „Sfărâmă-se vârtutea vrăjmașilor, și lutul e mult, și noi nu vom putea să zidim la zidu“.
11. Și ziseră cei ce necăjiia pre noi: „Nu vor cunoaște și nu vor vedea, până când vom veni la mijlocul lor; și vom ucide pre ei și vom potoli lucrul“.
12. Și fu deaca veniră jidovii cei ce lăcuia alăturea cu dânșii, și ziseră noao: „Suie-se dentru toate limbile, căci i-ați pornit preste noi“.
13. Și am pus la ceale mai de jos ale locului denapoia zidului, întru sprejeneale, și am pus nărodul după neamuri, cu sabiile lor, cu fușturile lor și arcele lor.
14. Și văzuiu, și mă sculaiu și ziș cătră cei cinstiț și cătră voivozi și cătră ceialalți ai nărodului: „Nu vă teameț de cătră fața lor! Aduceți-vă aminte de Dumnezăul nostru cel mare și înfricoșat, și vă rânduiț pentru frații voștri, fiii voștri, featele voastre, și muierile voastre, și casele voastre!“
15. [50.↟] Și fu deaca auziră vrăjmașii noștri că s’au făcut știre noao, și au răsipit Dumnezău sfatul lor și ne-am întors toți noi la zid, om la lucrul lui.
16. Și fu den ziua aceaea, jumătate de cei rânduiț făcea lucrul și jumătate de dânșii să ținea de ei, și fușturi, și pavețe, și arce, și zale; și boiarii –denapoia a tot Iuda, celor ce zidiia la zid.
17. Și cei ce căra era înarmaț, într’o mână făcea lucrul lui și într’alta ținea arma.
18. Și zidarii, fieșcare încins cu sabia lui prejur mijlocul lui, și au zidit; și cela ce trâmbița cu buciunul, alăturea cu el.
19. Și ziș cătră cei cinstiț și cătră boiari și cătră ceialalți ai nărodului: „Lucrul e larg și mult, și noi ne râsipim preste zid, om de la fratele lui departe.
20. În locul unde veț auzi glasul buciunului, acolo să vă adunaț cătră noi,
21. Și Dumnezăul nostru se va bate pentru noi“. Și noi făcând lucrul, și jumătate de dânșii țiind fușturile, den vărsatul zorilor până la ieșirea stealelor.
22. [51.↟] Și în vreamea aceaea am zis nărodului: „Fieștecarele cu voinicul lui mâneț în mijlocul Ierusalimului; și fie voao noaptea strajă și ziua la lucrul“.
23. Și eram eu, și frații miei, și copilașii, și oamenii străjii după mine, și nu era dentru noi (acolo) dezbrăcându-se de hainele lui; om și arma lui, la apă.
CAP 5
[modifică]
1. Și să făcu strigarea nărodului și a muierilor lor mare cătră frații lor, jidovii.
2. Și era unii zicând: „Întru fiii noștri și întru featele noastre noi sântem mulți; și vom lua grâu și vom mânca și vom trăi“.
3. Și sânt unii zicând: „Țarinile noastre și viile noastre și casele noastre noi ne chizășuim; și vom lua grâu și vom mânca“.
4. Și sânt unii zicând: „Împrumutatu-ne-am argint, la birurile împăratului, țarinile noastre, și viile noastre, și casele noastre.
5. Și acum, ca trupul fraților noștri, trupul nostru; ca fiii lor, fiii noștri; și iată, noi silim pre fiii noștri și pre featele noastre la robie, și sânt din featele noastre silindu-se, și nu iaste putearea mânilor noastre, și țarinile noastre, și viile noastre la cei cinstiț“.
6. Și m’am mâhnit foarte, cum am auzit strigarea lor și cuvintele aceastea.
7. Și să sfătui inima mea preste mine și m’am pricit cătră cei cinstiț și boiari și am zis lor: „Ceare-va om pre fratele lui, carele voi faceț?“ Și am dat preste dânșii adunare mare și am zis lor:
8. „Noi am câștigat pre frații noștri, pre jidovi, pre cei ce să vând limbilor, cu voia noastră. Și voi vindeț pre frații voștri și să vor da noao?“ Și au tăcut și n’au aflat cuvânt.
9. Și am zis: „Nu e bun cuvântul carele voi faceți! Nu așa, în frica Dumnezăului nostru veț mearge de cătră ocara limbilor vrăjmașilor noștri?
10. [52.↟] Și frații miei și conoscuții miei și eu am pus noao argint și grâu, lăsat-am dară cearerea aceasta.
11. Întoarceți dară lor ca astăz țarinile lor, și viile lor, și maslinetul lor, și casele lor, și den argint, grâul și vinul și untul-de-lemn scoateți lor“.
12. Și ziseră: „Da-le-vom, și de la dânșii nu vom ceare; așa vom face, după cum tu zici“.
[53.↟] Și am chemat pre preoți și am jurat pre dânșii să facă ca cuvântul acesta.
13. Și îmbrăcămintea mea am scuturat și am zis: „Așa să scuture Dumnezău pre tot omul carele nu va întări cuvântul acesta den casa lui și den osteneala lui și va fi așa scuturat și deșert!“ Și zise toată adunarea: „Amin!“, și lăudară pre Domnul. Și făcu norodul cuvântul acesta.
14. Și încă den ziua care au poruncit mie să fiu întru boiarinii lor în pământul Iudei, den anul al 20 până la anul 32 al lui Arthasasta împăratul, ani 12, și eu și frații miei sila lor nu am mâncat.
15. Și silele ceale dentâiu, care mai nainte decât mine au îngreuiat preste dânșii, și au luat de la dânșii cu pâine și cu vinu, mai pe urmă argint, didrahme 40; și cei scuturați ai lor vor stăpâni preste norod. Și eu n’am făcut așa, de cătră fața fricii Domnului.
16. Și la lucrul zidului acestuia am ținut, și țarină n’am agonisit, și copilașii miei toți cei adunați acolo, pentru lucrul.
17. Și jidovii și boiarii, 150 de oameni, și viind cătră noi de la limbile ceale de pre împrejurul nostru, –la masa mea.
18. Și era făcându-se într’o zi 1 vițel și oi 6 alease și un ied mi să făcea mie, și în mijlocul a 12 zile întru toate –mulțime de vin. Și cu aceastea pâinea domniei meale n’am cerșut, căce greu e lucrul preste norodul acesta.
19. Adu-ți aminte de mine, Dumnezeule, spre bine, toate câte am făcut norodului acestuia.
CAP 6
[modifică]
1. [54.↟] Și fu după ce s’au auzit la Sanavalat și Tovia și la Ghisam Arapul și la ceialalți vrăjmași ai noștri că am zidit zidul, și n’au rămas la ei răsuflare; și eu până în vreamea aceaea și n’am pusu la porți.
2. Și au trimis Sanavalat și Ghisam cătră mine, zicând: „Vino și să ne adunăm într’un loc la sate, în câmpul lui Ono!“ Și ei socotindu-se mie a-m face hicleșug.
3. Și am trimis la dânșii soli, zicându: „Lucru mare eu fac și nu voiu putea să mă pogor, ca să nu se părăsască lucrul; deaca-l voiu săvârși pre el, mă voiu pogorî cătră voi“.
4. Și au trimis cătră mine ca cuvântul acesta, de patru rânduri; și le-am trimis lor ca aceastea.
5. Și au trimis cătră mine Sanavalat, după cuvântul acesta, a cincea oară copilașul lui, și carte deșchisă –în mâna lui, și era scris într’însa:
6. „Auzitu-s’au la limbi, și Ghisam au zis că tu și jidovii vă socotiți să vicleniți, pentru aceaea zidești tu zidul; și tu, te face lor întru împărat;
7. Și cătră aceasta proroci ai întărit ție, pentru ca să șezi în Ierusalim întru împărat în Iudea. Și acum spune-se-vor împăratului cuvintele aceastea. Și acum vino să ne sfătuim la un loc“.
8. Și am trimis cătră el, zicând: „Nu s’au făcut ca cuvintele aceastea care tu zici, căce că de la inimă tu minți acolo“.
9. Căce toți ne sparu pre noi, zicând: „Să vor slobozi mânile lor de la lucrul acesta și nu să va face“. Și acum am întărit mânile meale.
10. [55.↟] Și eu am întrat în casa lui Semi, feciorul lui Daleaa, al feciorului lui Metaveil, și el –ferindu-se, și zise: „Să ne adunăm în Casa lui Dumnezeu, în mijlocul ei, și să închidem ușile ei, căce vin să te ucigă pre tine, vin noaptea să te ucigă pre tine“.
11. Și ziș: „Cine iaste om precum sânt eu și va fugi? Sau cine e ca mine și va întra în Casă și va trăi?“
12. Și cunoscuiu și, iată, Dumnezeu nu l-au trimis pre el, căci prorociia –cuvânt asupra mea.
13. [56.↟] Și Tovias și Sanavalat au năimit asupra mea gloată, pentru ca să mă înfricoșăz și să fac așa și să greșesc și să mă fac lor întru nume rău, pentru ca să mă ocărască pre mine.
14. Adu-ț aminte, Dumnezeul mieu, pentru Tovia și Sanavalat, că lucrurile lor sânt aceastea, și pentru Noadia prorocul și ceialalț proroci carii era înfricoșindu-mă.
15. [57.↟] Și să săvârși zidul în 25 ale lunii lui elul, în 52 de zile.
16. Și fu când auziră toți vrăjmașii noștri, și să spământară toate limbile ceale demprejurul nostru; și căzu frică mare întru ochii lor foarte și cunoscură că de la Dumnezeul nostru s’au făcut să să săvârșască lucrul acesta.
17. Și în zilele acealea, de la mulți cinstiț a Iudii cărț mergea cătră Tovia, și ale Toviei veniia cătră dânșii,
18. Căci mulți den Iuda juraț era lui, căci ginere era Siheniei, fiiul lui Iraei, și Ionathan, feciorul lui, au luat pre fata lui Messulam, al fiiului Varahiei, muiare.
19. Și cuvintele ei era zicând cătră mine, și cuvintele meale era scoțând lui; și cărț au trimis Toviei, să mă spare.
CAP 7
[modifică]
1. [58.↟] Și fu când să zidi zidul, și am pus porțile și să socotiră portarii și cei ce cântă și leviții.
2. Și am poruncit Ananiei, fratelui mieu, și Ananiei, boiarinului și virei în Ierusalim, căci el era ca un om bun și temându-să de Dumnezău decât mulț,
3. Și ziș lor: „Nu să vor deșchide porțile Ierusalimului până odată cu soarele; și încă ei deșteptați fiind, închiză-se porțile și zăvorască-se, și pune strejari celor ce lăcuiesc în Ierusalim, om la straja lui și om denaintea casii lui!“
4. Și cetatea e largă și mare, și norodul puțin într’însa; și nu era case zidite.
5. [59.↟] Și au dat Dumnezeu în inema mea și am adunat pre cei cinstiț și pre boiari și pre norod întru adunări, și aflaiu carte a adunării, carii s’au suit întâiu, și am aflat scris într’însa.
6. Și aceștea-s fiii țării, carii s’au suit de la robirea înstriinării carea au înstriinat Navohodonosor, împăratul Vavilonului, și s’au întors la Ierusalim și la Iuda, om la cetatea lui:
7. Ceia ce au venit cu Zorovavel, și Iisus, și Neemias, Azarias, și Veelma, Noeman, ai lui Mardoheu, Vasan, Maasfarath (Esdras), Voguiai, Naum, Vaana, Masfar. Oamenii norodului lui Israil:
8. Fiii lui Foros, 2100 și 72;
9. Fiii Safatiei, 372;
10. Fiii lui Ira, 652;
11. Fiii lui Faathmoav ai fiilor lui Iisu și Ioav, 2000 și șase sute și 18;
12. Fiii lui Elam, 1254;
13. Fiii Soththuiei, 8 sute și 45;
14. Fiii lui Zachu, șapte sute și șasezeci;
15. Fiii Vanuiei, 648;
16. Fiii lui Verei, 628;
17. Fiii lui Ghetad, 2000 și trei sute și 22;
18. Fiii lui Adonecam, șase sute și 67;
19. Fiii lui Gavui, 2067;
20. Fiii lui Idin, 654;
21. Fiii lui Atir Ezechiei, cincizeci și 8;
22. Fiii lui Isami, 328;
23. Fiii lui Vasei, 324;
24. Fiii lui Arif, 112; fiii lui Asen, 223;
25. Fiii lui Gavaon, 95;
26. Fiii lui Vethalim, 123; fiii lui Atofa, 56;
27. Fiii lui Anathoth, 128;
28. Fiii lui Azamoth, oamenii lui Vith, 42;
29. Oamenii den Cariathiarim, Cafira și Viroth, 743;
30. Oamenii den Rama și Gavaa, 621;
31. Oamenii den Mahimas, 122;
32. Oamenii den Vethil și Ai, 123;
33. Oamenii Anaviei, 152; fiii den Maghivos, 156;
34. Fiii Ilamaei, 1252;
35. Fiii Iramului, 320;
36. Fiii Ierihonului, 345;
37. Fiii den David și Ono, 721;
38. Fiii den Anana, 3930.
39. Preoții: fiii lui Iodae, la casa lui Iisu, 973;
40. Fiii lui Emir, o mie și cincizeci și doi;
41. Fiii lui Faseur, o mie doao sute patruzeci și 7;
42. Fiii lui Iram, o mie și șaptesprăzeace.
43. Leviții: Fiii lui Iisu ai lui Cadmiil,
44. La fiii lui Uduil, șaptezăci și patru.
45. Cei ce cântă: fiii lui Asaf, 120 și 8.
46. Portarii: fiii lui Sellum, fiii lui Atir, fiii Telmon, fiii lui Acuv, fiii lui Atita, fiii lui Savi, 130 și 8.
47. Nathinimii: fiii lui Ila, fiii lui Asefa, fiii lui Zavaoth,
48. Fiii lui Chiros, fiii Sisaiei, fiii lui Faddon,
49. Fiii lui Lavana, fiii lui Agava, fiii lui Acuv, fiii lui Uta, fiii lui Chitar, fiii lui Gav, fiii lui Selmei,
50. Fiii lui Anan, fiii Sadeiei, fiii lui Gaar,
51. Fiii Raaiei, fiii lui Rasson, fiii lui Nicoda,
52. Fiii lui Ghezam, fiii lui Ozi, fiii lui Fessi,
53. Fiii lui Vissi, fiii lui Meinon, fiii lui Nefosai,
54. Fiii lui Vacvuc, fiii lui Ahifa, fiii lui Arur,
55. Fiii lui Vasaloth, fiii lui Mida, fiii lui Adasan,
56. Fiii lui Varcuv, fiii Sisarii, fiii lui Thima,
57. Fiii Nisiei, fiii lui Atifa.
58. Fiii robilor lui Solomon: fiii lui Suti, fiii lui Safarat, fiii lui Ferida,
59. Fiii lui Lelil, fiii lui Darcon, fiii lui Gadail, fiii lui Farahas, fiii lui Savain, fiii lui Imim.
60. Toți nathinimii și fiii robilor lui Solomon, 392.
61. [60.↟] Și aceștea s’au suit de la Hermeleh, Thelasar, Heruv, Iron, Iemir, și n’au putut să spuie casele neamurilor lor și semenția lor, de sânt de la Ierusalim:
62. Fiii lui Daleaa, fiii lui Vuna, fiii Toviei, fiii lui Nechida, 642.
63. Și dentru preoți: fiii Aviei, fiii lui Accos, fiii lui Verzelea, căci au luat den featele lui Verzele Galaaditeanul muieri și să chemară pre numele lor,
64. Aceștea au cercat scrisoare lor călătoriei-dempreună, și nu s’au aflat; și să depărtară de la preoție,
65. Și zise Arthasasta lor pentru ca să nu mănânce den sfântul sfintelor, până unde se va scula preot să lumineaze.
66. Și să făcu toată adunarea într’un loc la 42 de mii și 360,
67. Afară den robii lor și slujnicele lor, cai 237, aceștea 7337; și cântăreți și cântăreațe, 236;
68. Cai 730 și 6, mușcoi 240 și 5;
69. Cămile 430 și 5, măgari 6000 și 720.
70. Și despre partea căpeteniilor neamurilor, au dat la lucrul lui Arthasasta, au dat la visterie auri 1000, năstrăpi 50 și veșminte preoților, 30.
71. Și de la căpeteniile neamurilor au dat la visteriile lucrului bani de aur 20000 și de argint mnas 2000, (și) 300.
72. Și au dat ceialalți ai norodului de aur drahme 20000 și de argint mnas 2000 și 200 și hothonoth preoților 67.
CAP 8
[modifică]
1. [61.↟] Și au șezut preoții și leviții și portarii și cântăreții și cei de la norod și nathanimii și tot Israilul în cetățile lor.
2. Și sosi luna a 7 și fiii lui Israil –în cetățile lor.
3. Și să adunară tot norodul ca un om la lărgimea cea denaintea Porții Apei și ziș lui Esdra scriitoriului să aducă Cartea legii lui Moisi, care au poruncit Domnul lui Israil.
4. Și aduse Esdra preotul Leagea înaintea adunării, de la bărbat până la muiare și tot cela ce să pricepea a auzi, într’una de zile a lunii a șaptea.
5. Și ceti întru ea în preajma uliții cei denaintea Porții Apelor, den ceasul ce-au luminat soarele până la amiazăzi, denaintea bărbaților și muierilor, și ei –pricepându-se, și urechile a tot norodului –la Cartea legii.
6. [62.↟] Și stătu Esdra scriitoriul preste o vatră de lemn carea au făcut pentru ca să înveațe. Și au stătut alăturea cu el Marthathias, și Sameaas, și Ananias, și Urias,, și Helchia, și Maasia, den direapta lui, și den stânga, Fadias, și Misail, și Melhias, și Osam, și Asavadma, (și) Zaharias, și Mesollam.
7. Și deșchise Esdra Cartea înaintea a tot norodul, căce el era deasupra norodului; și fu când deșchise pre ea, stătu tot norodul.
8. Și binecuvântă Esdra pre Domnul Dumnezăul cel mare și răspunse tot norodul și zise „Amin!“, râdicând mânile lor, și să plecară și să închinară Domnului, cu fața la pământ.
9. [63.↟] Și Iisus, și Vaneas, și Saravias (era înțelegându-le), Acan, Savatheos, Camptas, Azarias, Iozavadan, Anifanes și leviții învăța norodul la Leage, și norodul –întru starea lui.
10. Și au cetit în Cartea legii lui Dumnezău și învăța Esdra și aleagea întru știința Domnului și pricepea norodul întru cetire.
11. [64.↟] Și zise Neemias, carele iaste Athersatha, și Esdra, preotul și cărturariul, și leviții și cei ce îndirepta norodul (și zise) la tot norodul: „Zi sfântă iaste Domnului Dumnezăului nostru, nu jeliți, nici plângeți!“, căci plângea tot norodul deaca au auzit cuvintele Legii.
12. Și zise lor: „Păsați și mâncați grăsimi și beați îndulciri și trimiteți părți celora ce n’au, căci sfântă iaste ziua (Domnului) Dumnezăului nostru! Și să nu vă mâhniți, căci bucuria Domnului aceasta e tăria voastră“.
13. [65.↟] Și leviții potoliia pre tot norodul, zicând: „Tăceți, căci zi sfântă, și nu vă mâhniți!“
14. [66.↟] Și mearse tot norodul să mănânce și să bea și a trimite părți și a face veselie mare, căci au priceput întru cuvintele carele au arătat lor.
15. [67.↟] Și în ziua a doua s’au adunat boiarii neamurilor la tot norodul, preoții și leviții, cătră Esdra scriitoriul, să însemneaze preste toate cuvintele Legii.
16. Și aflară scris în Leagea care au poruncit Domnul lui Moisi, pentru ca să lăcuiască fiii lui Israil cu colibi la praznic, în luna a șaptea,
17. Și ca să trâmbițeaze cu trâmbițe în toate cetățile lor și în Ierusalim. Și zise Esdra: „Ieșiți la munte și aduceți frunză de maslin și frunze de leamne de chiparis și frunză de mirsin și frunză de finic și frunză de lemn stufos, să facem colibi, după cum iaste scris“.
18. Și ieși norodul și aduseră și făcură lor colibi, om preste podul casii lui, și în curțile lor, și în curțile Casii lui Dumnezău, și în ulițile cetății, și până la casa lui Efraim.
19. Și au făcut toată adunarea, cei ce s’au întors de la robire, colibi și au șăzut în colibi, căci n’au făcut den zilele lui Iisu, fiiul lui Navi, așa fiii lui Israil, până în ziua aceaea. Și să făcu veselie mare foarte.
20. Și ceti în Cartea legii lui Dumnezău den zi în zi, den ziua cea dentâiu până în ziua cea de apoi; și făcură praznic 7 zile și, în ziua a opta, ieșire, după judecată.
CAP 9
[modifică]
1. [68.↟] Și în ziua a 24 a lunii aceștiia, să adunară fiii lui Israil, cu post, și cu saci, și cu cenușe preste capul lor.
2. Și să osebiră fiii lui Israil de cătră tot fiiul strein și stătură și mărturisiră păcatele lor și fărădelegile părinților lor.
3. Și stătură la starea lor și cetiră în Cartea legii Domnului Dumnezăului lor, a patra parte a zilei. Și era mărturisindu-se Domnului și închinându-se Domnului Dumnezăului lor.
4. [69.↟] Și stătu la scara leviților Iisus și fiii lui Cadmiil, Sahania, feciorul Saraviei, fiii lui Hanani și strigară cu glas mare cătră Domnul Dumnezăul lor.
5. Și ziseră leviții, Iisus și Cadmiil, Vani, Asavnia, Saraviaa, Odia, Savania, Fatea: „Sculați-vă (și) blagosloviți pre Domnul Dumnezăul nostru, den veac și până în veac! Și vor blagoslovi numele mărirei tale, și vor înălța preste toată blagoslovenia, și lauda“.
6. [70.↟] Și zise Esdra: „Tu ești acela Domnul Însuț. Tu ai făcut ceriul și ceriul ceriului și toată starea lor, pământul și toate câte sânt întru el, mările și toate câte-s întru dânsele, și tu faci vii toate, și ție ți să închină oștile ceriurilor.
7. Tu ești, Doamne, Dumnezău, tu ai ales pre Avraam și l-ai scos pre dânsul den țara haldeilor și i-ai pus numele lui –Avraam.
8. Și ai aflat inima lui credincioasă înaintea ta, și ai pus cătră el făgăduință să-i dai lui pământul hananeilor și al hetteilor și al amoreilor și al ferezeilor și al ievuseilor și al ghergheseilor, (și) să-l dai pre dânsul semenției lui. Și ai întărit cuvintele tale, căci dirept ești tu.
9. Și ai văzut smerenia părinților noștri în Eghipet, și strigarea lor ai auzit la Marea Roșie.
10. Și ai dat seamne și minuni în Eghipet, întru Farao și întru toate slugile lui și întru tot nărodul pământului lui, căci ai conoscut că s’au semețit preste dânșii, și ai făcut ție nume, ca în ziua aceasta.
11. Și marea ai spântecat înaintea lor, și au trecut în mijlocul mării cu uscăciune; și pre cei ce goniia pre dânșii i-ai aruncat în adâncime ca o piatră în apă tare.
12. Și cu stâlp de nor i-ai îndireptat pre ei ziua și cu stâlpi de foc noaptea, ca să le lumineaze lor calea în carea vor mearge într’însa.
13. Și preste Muntele Sinaii te-ai pogorât, și ai grăit cătră dânșii den ceriu, și le-ai dat lor judecăți direapte și legile adevărului, porunci și învățături bune.
14. Și sâmbăta ta cea sfântă le-ai arătat lor, învățături și porunci și leage ai poruncit lor, cu mâna lui Moisi, robului tău.
15. Și pâine den ceriu ai dat lor la împărțirea de pâine a lor, și apă den piatră ai scos lor la seatea lor, și ai zis lor să între să moștenească pământul la carele ai întins mâna ta să le dai lor.
16. Și ei și părinții noștri s’au semețit și nesâlniciră cerbicea lor, și n’au ascultat poruncile tale,
17. Și nu băgară samă a asculta, și nu ș’au adus aminte de minunile carele ai făcut întru ei, și au năsâlnicit cerbicea lor, și au dat căpetenie să să întoarcă la robia lor la Eghipet. Și tu –Dumnezău lăsând păcatele, milostiv fiind și îndurătoriu, mult-îngăduitoriu și mult-milostiv, și [nu]-i părăsiș pre ei.
18. Și încă ș’au făcut lui vițel vărsat și ziseră: ‘Aceștea-s dumnezăii ceia ce ne-au scos pre noi den pământul Eghipetului!’; și au făcut urgisire mare.
19. Și tu, cu milosârdiile tale ceale mari, nu i-ai părăsit pre dânșii în pustiiu; stâlpul norului nu l-ai abătut de la dânșii ziua, a-i îndirepta pre dânșii în cale, și stâlpul focului, noaptea, să lumineaze lor calea întru carea vor mearge întru ea.
20. Și Duhul tău cel bun ai dat, să-i înțelepțești pre dânșii, și mana ta n’ai lipsitu-o den gura lor, și apă le-ai dat lor la seatea lor.
21. Și 40 de ani i-ai hrănit pre dânșii în pustie, nu le-au lipsit lor nimică, hainele lor nu s’au vechit și încălțămintele lor nu s’au spart.
22. Și ai dat lor împărăție, și năroduri ai împărțit lor, și au moștenit pământul lui Sion, împăratului Esevonului, și pământul lui Og, împăratul Vasanului.
23. Și pre fiii lor ai înmulțit ca stealele ceriului, și i-ai băgat pre dânșii la pământul carele ai zis părinților lor, și au moștenit pre dânsul.
24. Și întrară fiii lor și moșteniră pământul; și ai surpat înaintea lor pre cei ce lăcuiesc pământul hananeilor și ai dat pre dânșii în mâinile lor, și pre împărații lor, și pre năroadele pământului, să le facă lor după cum va plăcea înaintea lor.
25. Și luară cetăți înalte și pământ gras, și au moștenit case pline de toate bunătățile, gropi cioplite, vii și maslinet, și tot lemnul de mâncat, întru mulțime. Și mâncară, și să săturară, și să îngrășară, și să desfătară, întru bunătatea ta cea mare.
26. Și să schimbară și să depărtară de cătră tine, și au aruncat leagea ta denapoia trupului lor, și pe prorocii tăi au ucis, carii să mărturisiia întru dânșii ca să-i întoarcă pre dânșii cătră tine, și au făcut urgisiri mari.
27. Și ai dat pre dânșii în mâna celor ce năcăjesc pre dânșii, și i-au năcăjit pre dânșii. Și au strigat cătră tine în vreamea primejdiei lor, și tu, den ceriul tău, ai auzit și, cu îndurările tale ceale mari, ai dat lor mântuire și ai mântuit pre dânșii den mâna celor ce năcăjesc pre dânșii.
28. Și deaca s’au odihnit, s’au întors a face răul înaintea ta. Și ai părăsit pre dânșii în mânile vrăjmașilor lor, și stăpâniră întru dânșii. Și iarăș strigară cătră tine, și tu, den ceriu, ai ascultat, și ai izbăvit pre dânșii cu îndurările tale și în vremi multe.
29. Și ai mărturisit lor să-i întorci pre ei la leagea ta, iară ei s’au semețit și n’au ascultat, ce întru poruncile tale și judecățile au greșit, carele, făcându-le pre dânsele, omul va trăi întru dânsele; și au dat umăr neascultătoriu, și cerbicea lor au năsâlnicit, și n’au ascultat.
30. Și ai îngăduit asupra lor ani mulți și ai mărturisit preste ei cu Duhul tău, cu mâna prorocilor tăi, și n’au ascultat, și ai dat pre dânșii în mâna noroadelor pământului.
31. Și tu, cu îndurările tale ceale multe, n’ai făcut pre dânșii la săvârșire, și n’ai lăsat pre dânșii, căci tare ești, și milostiv, și îndurătoriu.
32. Și acum, Dumnezeul nostru cel putearnic, cel mare, cel tare și cel înfricoșat, păzind făgăduința și mila ta, să nu se împuțineaze înaintea ta toată osteneala carea au aflat pre noi, și pre împărații noștri, și pre boiarii noștri, și pre preoții noștri, și pre prorocii noștri, și pre părinții noștri, și întru tot norodul tău, den zilele împăraților Asurului și până în ziua aceasta.
33. Și tu dirept (ești) preste toate cealea ce vin preste noi, căci adevărul ai făcut, și noi am greșit.
34. Și împărații noștri, și boiarii noștri, și preoții noștri, și părinții noștri n’au făcut leagea ta și n’au luat aminte poruncile tale și mărturiile tale carele ai mărturisit lor.
35. Și ei, întru împărăția ta și întru bunătatea ta cea multă, carea ai dat lor, și în pământul cel larg și gras, carele ai dat înaintea lor, n’au slujit ție și nu s’au întors den năravurile lor ceale reale.
36. Iată, astăzi sântem robi, și pământul carele ai dat părinților noștri să mănânce roada lui și bunătățile lui, iată, sântem robi preste dânsul.
37. Și roadele lui ceale multe s’au făcut împăraților cărora ai dat preste noi întru păcatele noastre, și preste trupurile noastre stăpânesc, și ’ntru dobitoacele noastre, cum le iaste plăcut lor, și întru primejdii mari sântem.
38. Și întru toate aceastea, noi punem credință și scriem, și pecetluiesc (toț) boiarii noștri, leviții noștri, preoții noștri“.
CAP 10
[modifică]
1. Și, preste cei ce pecetluiesc: Neemias, Arthasasta, fiiul Ahaliei, și Sedechias,
2. Fiiul Saareii, (și) Azaria, (și) Ieremias,
3. Fasur, Amaria, Melhia,
4. Attus, Savani, Maluh,
5. Iram, Meramoth, Avdia,
6. Daniil, Ganathon, Varuh,
7. Mesulam, Avdia, Miamim,
8. Maazia, Melgai, Samea, aceștea-s preoții.
9. Și leviții: Iisus, fiiul Azariei, al lui Vaneu, den fiii lui Inalad, Cadmiil
10. Și cu frații lui, Savania, Oduia, Calitan, Felia, Anan,
11. Miha, Roov, Asevias,
12. Cachor, Saravia, Sevania,
13. Odua, fiii lui Vanune.
14. Boiarii norodului: Foros, Faatmoav, Ilam, Zathuia,
15. Fiii lui Vani, Asgag, Vivai,
16. Anania, Vaghi, Idin, Atir,
17. Ezechia, Azzur,
18. Oduia, Isam, Visa, Irif,
19. Anathoth, Novai,
20. Megafis, Mesulam, Izer, Meso–
21. Zevil, Sadduc, Ieddua,
22. Faltia, Anan, Anea,
23. Osie, Anania, Asuv,
24. Ado, Fale, Sovic,
25. Raum, Essavana, Maasia,
26. Și Aia, Enan, Inam,
27. Laluh, Reum, Vaana.
28. Și ceialalți ai norodului, preoți, și leviț, și portarii, cei ce cânta, nathanimii, și tot cela ce mergea de la nărodul pământului cătră leagea lui Dumnezău, muierile lor, fiii lor, featele lor,
29. Tot cela ce știia și pricepea, să întăriia preste frații lor, și au blestemat pre dânșii, și întrară în blestem și în jurământ, ca să meargă în leagea lui Dumnezău, carea s’au dat în mâna lui Moisi, robului lui Dumnezău, ca să păzască și să facă toate poruncile Domnului Dumnezăului nostru, și judecățile lui, și poruncile lui,
30. Și ca să nu dăm featele noastre nărodurilor pământului, și featele lor nu vom lua fiilor noștri.
31. Și năroadele pământului, ceia ce aduc cumpărăturile și toată vânzarea în ziua sâmbetei ca să vânză, să nu-l cumpărăm de la dânșii sâmbăta și în zi sfântă. Și ne vom sui în anul al șaptelea, și cearerea –a toată mâna.
32. Și să întărim preste noi porunci, a da preste noi a treia de didrahmă preste an la lucrul Casii Dumnezăului nostru,
33. La pâinile obrazului, și jârtva neîncetării, și toată arderea neîncetării sâmbetelor, lunilor noao, la praznice, și la sfinte, și ceale pentru păcate, să să roage pentru Israil, și la lucrurile Casii Dumnezăului nostru.
34. Și sorți am pus pentru darurile aducerii de leamne, preoții și leviții și norodul să aducă la Casa Dumnezăului nostru, la casele neamurilor noastre, la vremi den an în an, să ațâțe pre jârtăvnicul Domnului Dumnezăului nostru, în ce chip iaste scris în Leage;
35. Și a aduce ceale dentâiu roade ale pământului nostru și ceale dentâiu născute ale roadei a tot lemnul, den an în an, la Casa Domnului;
36. Și ceale dentâiu născute fiilor noștri și dobitoacelor noastre, în ce chip iaste scris în Leage, și ceale dentâiu născute ale boilor noștri și ale turmelor noastre să aducem la Casa Dumnezăului nostru
37. Preoților și celor ce slujăscu în Casa Dumnezăului nostru. Începătura grânelor noastre și începăturile noastre și roada a tot lemnul, vinului și a untdelemnului vom aduce preoților, la cămara Casei Dumnezăului nostru; și zeciuialele pământului nostru –leviților, și aceștea, leviții, zeciuind în toate cetățile robirei noastre.
38. Și va fi preotul, fiiul lui Aaron, cu levitul întru zeciuiala levitului, și leviții vor aduce zeciuiala zeciuialei la Casa Dumnezăului nostru, la visterie, la Casa lui Dumnezău,
39. Căci la visterie vor băga fiii lui Israil și fiii lui Levi începăturile grâului și ale vinului și ale untul-de-lemnului; și acolo –vasele ceale sfinte, și preoții-slujitorii, și portarii, și cei ce cântă. Și nu vom părăsi Casa Dumnezăului nostru.
CAP 11
[modifică]
1. [71.↟] Și au șăzut boiarii norodului în Ierusalim. Și rămășița norodului au pus sorțu să aducă unul den zeace să șază în Ierusalim, cetatea cea sfântă, și noao părți –în cetăți.
2. Și binecuvântă norodul pre toți oamenii, pre cei ce voia a șădea în Ierusalim.
3. [72.↟] Și aceștea-s boiarii țării, carii au șăzut în Ierusalim; și în cetățile Iudei au șăzut om întru ținearea lui; în cetățile lor, Israil, preoții, și leviții, și nathineii, și fiii robilor lui Solomon.
4. Și în Ierusalim au șăzut den fiii Iudei și den fiii lui Veniamin. Den fiii Iudei: Atheaa, feciorul Aziei, feciorul Zahariei, feciorul Samariei, feciorul Safatiei, feciorul lui Maseil, și den fiii lui Fares,
5. Și Malia, feciorul lui Varuh, fiiul lui Halaza, fiiul Oziei, fiiul Adaiei, fiiul lui Ioarim, fiiul Zahariei, fiiul lui Siloni.
6. Toți fiii lui Fares, cei ce șăd în Ierusalim, 468, oameni ai puterii.
7. Și aceștea-s fiii lui Veniamin: Silo, feciorul lui Mesula, feciorul lui Ioad, feciorul Fadaiei, feciorul Coleiei, feciorul Maasiei, feciorul lui Ethiil, feciorul lui Iosea,
8. Și, denapoia lui, Ghiveili, 928.
9. Și Ioil, feciorul lui Zehri, –socotitoriu preste dânșii; și Iuda, feciorul lui Asana, –de la cetate, al doilea.
10. Dentru preoți: (și) Iadia, feciorul lui Ioarim, Iahin,
11. Sarea, feciorul Elhiei, feciorul lui Messulam, feciorul lui Aduc, feciorul lui Marioth, feciorul lui Aitov, –den preajma Casii lui Dumnezău;
12. Și frații lor făcând lucrul Casii, 800 și 22; și Adeaa, feciorul lui Ieroam, al fiiului Falaliei, al fiiului lui Namasi, al fiiului Zahariei, al fiiului lui Fasethur, al fiiului Melhiei,
13. Și frații lui, boiarii neamurilor, 200 și 42; și Mesea, fiiul lui Esriil, al fiiului lui Ahaze, al fiiului lui Mesarimith, al fiiului lui Emir,
14. Și frații lui, tari a rânduialii, 128; și socotitori preste dânșii, Socriil, fiiul celor mari.
15. Și den leviți: Samea, fiiul lui Assuv, fiiul lui Esri, al fiiului Asaviei, al fiiului lui Vuni,
16. Și Savvateos, și Iozavath –preste lucrurile Casii lui Dumnezău cei denafară, den boiarii leviților.
17. Și Mathanias, feciorul lui Miha, fiiul lui Zavdi, al fiiului lui Asaf, –boiarin al laudii; și Iuda –al rugii, și Vacvuchia, al doilea dentru frații lui, și Avda, fiiul lui Sammua, al fiiului lui Galal, al fiiului lui Iedudun;
18. Toți leviții în cetatea cea sfântă, 284.
19. Și portarii: Acuv, Telamin, și frații lor, cei ce păzesc la porți, 172.
20. Iară ceaealaltă rămășiță a lui Israil, și preoții, și leviții –în toate cetățile jidovimei, om la moștenirea lui.
21. Și nathineii carei au lăcuit în Ofla; și Sia și Ghisfa –preste nathinei.
22. Și socotitori leviților, în Ierusalim: Ozi, feciorul lui Vani, feciorul Asaviei, fiiul Mathaniei, Miha; și socotitori leviților: Ozi, fiiul lui Vani, feciorul Saviei, feciorul lui –den fiii lui Asaf, celor ce cântă den preajma lucrului Casii lui Dumnezău,
23. Căci porunca împăratului –preste dânșii, și rămânea cu credință pre cântăreți cuvântul fieștecăriia zi, în ziua lui.
24. Și Fataai, feciorul lui Vasiza, den fiii lui Zara, al fiiului Iudei, –cătră mâna împăratului, la tot cuvântul cătră norod.
25. Și cătră odăile în țarina lor, și den fiii Iudei au șăzut în Cariatharvee și întru featele ei, și în Divon și întru featele ei, și în Cavziil și întru curțile ei,
26. Și în Iisu, și în Molada, și în Vithfalet,
27. Și în Asarsual, și în Virsavee și în featele ei,
28. Și în Sichilag, și în Macona și în featele ei,
29. Și în Ieremon, și în Saraa, și în Iarmuth,
30. Și în Zanoa, și Odolam și odăile lor, și în Lahis și în țarenile ei, și în Azeca și în featele ei. Și să tăbărâră în Virsavee, până la râpa lui Ennom.
31. Și fiii Veniamin –de la Gavaa, și Mahmas, și Ghea, și Vethil și featelor ei,
32. Și în Anathoth, Nov, Anania,
33. Asor, Rama, Ghethaim,
34. Adid, Sevoim, Navallat, Lod,
35. Și Ono, Ghiarasim.
36. Și den leviți, părțile Iudei, –lui Veniamin.
CAP 12
[modifică]
1. [73.↟] Și aceștea-s preoții și leviții cei ce s’au suit cu Zorovavel, fiiul lui Salathiil și Iisu: Saraia, Ieremias, Esdra,
2. Amaria, Maluh, Attus,
3. Sehenias, Reum, Meremoth,
4. Addo, Ghiniththon, Avias,
5. Miamin, Maadias, Velga,
6. Samaia, Ioiariv, Iedeas,
7. Sallu, Ammoc, Helchias, Iedeas. Aceștea-s boiarii preoților, și frații lor, în zilele lui Iisu.
8. Și leviții: Iisu, Vanui, Cadmiil, Saravia, Iodae, Maththania, –preste mâini, el și frații lui.
9. Și Vacvutchias și Unni, frații, –în preajma lor, la rânduiale.
10. Și Iisus au născut pre Ioachim, și Ioachim au născut pre Eliasiv, și Eliasiv, pre Iodae,
11. Și Iodae au născut pre Ionathan, și Ionathan au născut pre Adu.
12. [74.↟] Și în zilele lui Ioachim, (frații lui) era preoții (și) boiarii neamurilor: la Saraia, Amaria; la Ieremia, Anania;
13. Lui Esdra, Mesulam; lui Amaria, Ionan;
14. Lui Amaluh, Ionathan; Selheniei, Iosif;
15. Lui Arrea, Manas; lui Marioth, Elche;
16. Lui Adadai, Zaharia; lui Ganathoth, Mesolam;
17. Lui Avia, Zehri; lui Veniamin, chiros lui, Feleti;
18. Lui Valgas, Mammu; Semenia, Ionathan;
19. Lui Iarim, Mathanai; lui Edio, Ozi;
20. Lui Salai, Calai; lui Amon, Caved;
21. Lui Elchia, Asavias; Ionathan, Sail.
22. Preoții, în zilele lui Eliasiv, Ioada, și Ioa, și Ioanan, și Idua, scriș boiari ai neamurilor, și preoți, întru împărăția lui Darie Persului.
23. Și fiii lui Levi, boiarii neamurilor, scriș pre Cartea cuvintelor zilelor, și până în zilele lui Ionan, fiiul lui Elisue.
24. Și boiarii leviților: Aravia, și Saravia, și Iisu,
[75.↟] Și fiii lui Cadmiil, și frații lor, dempotriva lor –ca să laude și să fălească întru porunca lui David, omului lui Dumnezeu, rânduială cătră rânduială.
25. Maththanias, și Vacvuchias, Avdia, Mesolam, Talmon, Accuv, –păzind portarii păzii, deaca am adunat eu pre portari.
26. Aceștea –în zilele lui Ioachim, fiiul lui Iisu, fiiul lui Iosedec, și în zilele Neemiei, și Esdra, preotului și scriitoriului.
27. Și întru înnoirile zidurilor Ierusalimului, au cercat pre leviț în locurile lor, ca să-i aducă pre dânșii la Ierusalim, ca să facă înnoiri și veselie, la dodatha, și cu cântări în țimbale și canoane și copuze.
28. Și să adunară fiii celor ce cânta și de premprejur, de pren țară, la Ierusalim, și de la odăile lui Netofathi,
29. Și de la Vetth-Galgal, și den țarinile lui Gava și Azmoth;
30. Căci odăi au zidit lor cei ce cântă în Ierusalim. Și s’au curățit preoții și leviții, și curățiră pre norod, și pre portari, și zidul.
31. Și aduseră pre boiarii Iudii asupra zidului și au pus doi pentru laudă mare și trecură den na direapta, deasupra zidului Porții Gunoiului.
32. Și mearseră denapoia lor Osaia și jumătate den boiarii Iudii,
33. Și Azarias, și Esdra, și Mesolam, Iuda, și Veniamin, și Sameas, și Ieremias,
34. [76.↟] Și den fiii preoților, cu trâmbițe, Zaharias, feciorul lui Ionathan, feciorul Samariei, feciorul Maththaniei, feciorul Mahaiei, feciorul Zachu, feciorul lui Asaf,
35. Și frații lui, Samaia și Oziil, Ghelon, Iamea, Nathanail, și Iuda, Anani, –a lăuda cu cântările lui David, omului lui Dumnezeu; și Esdra, scriitoriul, –înaintea lor, pre poartă, a lăuda pren preajma lor.
36. Și să suiră pre scările cetății lui David, întru suirea zidului, deasupra casii lui David, și până la Poarta Apei despre răsărit.
37. Și pentru laudă a doua ieșiia timpinând lor; și eu –denapoia ei, și jumătate de norod –deasupra zidului, pre deasupra Turnului Thanurimilor și până la zidul cel larg;
38. Și deasupra zidului lui Efraim și pre Poartă la Iana, și la Poarta cea Păscoasă și Turnul lui Anameil, și de la Turnul lui Mia și până la Poarta Oilor; și au stătut la Poarta Păzii.
39. Și au stătut amândoao ale laudei în Casa lui Dumnezău; și eu, și jumătate de voivozi cu mine,
40. Și preoții, Eliachim, Maasias, Veniamin, Mihias, Elione, Zaharias, Ananias –cu trâmbițe;
41. Și Maasias, și Simias, și Eleazar, și Ozi, și Ionan, și Melhias, și Eliamias, și Ezur. Și să auziră cei ce cânta, și Iezrias, și să socotiră și pofăluiră.
42. Și junghiară în ziua aceaea junghieri mari și să veseliră, căci Dumnezău i-au veselit pre dânșii tare; și muierile lor și fiii lor s’au veselit, și să auzi veselie în Ierusalim de departe.
43. [77.↟] Și au pus în ziua aceaea oameni preste cămările păzii la visterii, la începuturi și zăciuiale, și la cei adunați întru dânșii; la boiari cetăților, părți preoților și leviților, căci veselie era în Iuda, și preste preoți, și preste leviții cei ce stau.
44. Și au păzit păzile Casii Dumnăzăului lor, și păzile curățirei, și pre cei ce cântă, și pre portari, cum sânt poruncile lui David și lui Solomon, fiiului lui.
45. Căci în zile lor și Asaf, de ’nceput, întâiul cântăreților spre laudă și spre fală lui Dumnezău.
46. Și tot Israilul, în zilele lui Zorovavel și în zilele Neemiei, –dând părți celor ce cântă și portarilor, cuvântul zilei, în ziua lui; și sfințind leviților, și leviții sfințind fiilor lui Aaron.
CAP 13
[modifică]
1. [78.↟] În ziua aceaea să citi în Cartea lui Moisi la urechile norodului și să află scris într’însa cum să nu între amaniteani și moaviteani în adunarea lui Dumnezău până în veac,
2. Căci n’au timpinat fiilor lui Israil cu pâine și cu apă, și au năimit preste dânșii pre Valaam ca să-i blasteme pre dânșii; și întoarse Dumnăzăul nostru blestemul spre blagoslovenie.
3. Și fu deaca auziră Leagea, și să osebiră toată amestecătura întru Israil.
4. Și, mai nainte decât aceasta, Eliasiv preotul, cel ce lăcuia în visteria Casii Dumnezăului nostru, –aproape de Tovia,
5. Și au făcut lui visterie mare, și acolo era mai nainte dând manaa, și tămâia, și vasele, și zeciuiala a grâului și vinului și a untdelemnului, porunca leviților, și a cântăreților, și a portarilor, și începăturile preoților.
6. Și întru toată aceasta n’am fost în Ierusalim, căci la 32 de ani ai lui Arthasasta, împăratul Vavilonului, am venit cătră împăratul și, după săvârșitul zilelor, m’am cerșut de la împăratul
7. Și am venit la Ierusalim. Și am priceput întru răutatea carea au făcut Eliasiv lui Tovia, să-i facă lui visterie în curtea Casii lui Dumnezău.
8. Și rău mi’au părut foarte, și am aruncat toate unealtele casii Toviei afară den visterie.
9. Și am zis și am curățit visteriile, și am întors acolo unealtele Casii lui Dumnăzău, pre manaa și tămâie.
10. Și am conoscut că părțile leviților nu s’au dat și au fugit om la țarina lui, leviții și cântăreții făcând lucrul.
11. Și m’am pricit cu voivozii și am zis: „Pentru căci s’au părăsit Casa lui Dumnezău?“ Și adunaiu pre dânșii și am pus pre dânșii la starea lor.
12. Și tot Iuda au adus zăciuiala grâului și a vinului și a untul-de-lemnului la visterii.
13. Și am poruncit pre mâna Selemiei preotului și Sadoc scriitoriului și Fadea, dentru leviț, și pre mâna lor –Anan, feciorul lui Zahul, feciorul lui Mathaneu, căci credincioși s’au socotit preste dânșii, să împarță fraților lor.
14. Adu-ți aminte, Dumnezăule, de mine întru aceasta și nu să stingă mila mea carea am făcut în casa Domnului Dumnezeului mieu și întru păzile lui.
15. [79.↟] Și în zilele acealea văzut-am în Iuda călcând teascuri sâmbăta, și aducând snopi, și încărcând preste măgari și vin și struguri și smochine și toată sarcina, și aducând la Ierusalim în ziua sâmbetei. Și am mărturisit în ziua vânzării lor, căci vinde de mâncat.
16. Și tireanii au șăzut întru ea, aducând peaște, și toată vânzarea vânzând sâmbăta fiilor Iudei și în Ierusalim.
17. Și m’am pricit cu fiii Iudei cei volnici și am zis lor: „Ce iaste cuvântul acesta cel rău carele voi faceț și spurcaț ziua sâmbetei?
18. Nu așa au făcut părinții noștri, și au adus preste dânșii Dumnezăul nostru și preste noi toate realele aceastea și preste cetatea aceasta? Și voi adaogeți urgie preste Israil, să spurcați sâmbăta“.
19. Și fu când să puseră porți în Ierusalim mai nainte de sâmbătă, și ziș și au închis porțile, și am zis ca să nu le deșchiză pre dânsele până în urma sâmbetei. Și den copilașii miei am pus la porți, ca să nu rădice sarcini în ziua sâmbetei.
20. Și au mas toți și au făcut vânzare afară den Ierusalim, o dată și de doao ori.
21. Și m’am mărturisit lor și am zis cătră ei: „Pentru căci voi mâneți în preajma zidului? De veț face al doilea rând, voiu întinde mâna mea preste voi!“ Den vreamea aceaea n’au venit sâmbăta.
22. Și am zis leviților, carii era curățindu-se și viind a păzi porțile, să sfințească ziua sâmbetei. Cătră aceasta, adu-ți aminte de mine, Dumnezăul mieu, și nu te îndura de mine, după mulțimea milii tale!
23. [80.↟] Și în zilele acealea am văzut jidovii carii au ținut muieri azoteance, ammaniteance, moaviteance,
24. Și fiii lor jumătate grăiesc azotieneaște, și nu sânt știind a grăi jidoveaște, ce după limba nărodului și a nărodului.
25. Și m’am pricit cu dânșii, și am blestemat pre dânșii, și am lovit întru dânșii oameni, și i-am smult pre dânșii, și am jurat pre dânșii întru Dumnezău: „De veț da featele voastre fiilor lor și de veț lua den featele lor fiilor voștri și voao!
26. Au nu așa au greșit Solomon, împăratul lui Israil? Și în limbi multe nu era împărat de potriva lui. Și iubit lui Dumnezău era, și au dat pre dânsul Dumnezău întru împărat preste tot Israilul. Și pre acesta l-au abătut muierile ceale streine.
27. Încai de voi să nu auzim a face toată răutatea aceasta, să defăimaț întru Dumnezăul nostru, să țineț muieri streine!“
28. –Și den fiii lui Ioada al lui Eltuv, preotului celui mare, ginerile lui Sanavalaat Uraniteanului; și-l goniiu pre dânsul de la mine.
29. Pomeneaște pre ei, Dumnezăul mieu, pentru spurcăciunea preoției, și pre leviți!–
30. Și am curățit pre ei de toată striinătatea și am pus rânduiale preoților și leviților, om după lucrul lui, și la darul purtătorilor de leamne în vremi de ani, și întru nașterile dentâiu. Pomenește-mă, Dumnezăul nostru, spre bunătate!
| ▲ Începutul paginii. |