Soarta comună

Soarta comună de James Montgomery, traducere de Grigore N. Lazu

Volumul 451 traduceri libere și imitațiuni de poezii antice și moderne din Orient și Occident

În ani, de mult, odată, trecuți cu-a vremii grabă,
Trăia un om pe-atunce, și-ntrebi tu cine-era,
Ori care-a lumii soartă și lui i-a fost să aibă,
Ca muritor, în totul cu tine semăna.

Nici unde se născuse știut nu este-anume,
Nici unde viețuise, nici unde a murit;
A dispărut din viață și el și al său nume,
Și-atât, atâta numai de dânsul s-a vestit:

Că bucurii plăcere, speranță si dorință
Gusta deplin, dar toate de-a rândul l-a învins,
Și vai! și-amar și zâmbet, plăcere și știință —
Și... ce-a mai fost? — de-atunce sunt ani de când s-a stins!