Scutul Minervei/XVI

 

ÎN căutarea prăzii de aur a cântării,
Spre tainele Colhidei, nou Iason, am pornit.
De hyperboreene furtuni nebiruit,
Scăpai din valuri teafăr și de urgia mării.

Iar astăzi când din neguri răsar pe clina zării
Și dafinul și templul tău alb, ce liniștit
Îmi trag la țărm trirema cu rostrul ei proptit
De plaja aurie în raza înserării.

Acum veniți, tovarăși! Juncanul nou la coarne,
Juncana fără pată, să-i ducem la altar —
Ca jertfa lor norocul spre noi să ni-l întoarne.

Și tu. Zeiță, lasă din falnicul tezaur
Ce l-a purtat Berbecul divin, să smulg măcar
Pe liră o fărâmă din lâna lui de aur.