Pepelea Gâscariul/03

 

Atunci boieriul îndată
A poruncit deodată
De l-au tras în curtea sa,
Luându-i gâștele toate,
La falangă cum îl scoate
Nepedepsit nu-l lăsa,
Ci din foișor privește
Pân' la tâlpi îl potcovește.
Și drumul așa i-a dat.
Iară el dacă se scoală
Bătut și cu punga goală
Boieriului a strigat :
- „Mulțumim de plată bună
Să țâni minte, împreună
Până când vom mai grăi...
Că-ți voi da eu răsplătire
Întreită, după fire,
Numai dacă voi trăi!...
Să nu-ți uiți și ține minte
Că de-acuma înainte
Bine voiu să-ți răsplătesc,
De trei ori să-ți dau bătaie...
Și capul să mi se taie
Dacă nu ți-o potrivesc!”
Atunci haiducii de spate
Luându-l, din nou îl bate
Cu palme peste obraz,
Pe poartă dându-l afară.
Dar Pepelea strigă iară
Cătrănit și cu năcaz :
— „Eu sunt Pepelea Gâscariu
Ce-ți va stoarce buzunariu
De trei ori bătându-te.
Și nu-ți va fi ție moale
Numai alții să te scoale
De jos bătucindu-te!"
Pepelea, dacă se câștigă,
Târgul tot aceasta-o strigă
Bătut și mult pedepsit.
Iar târgul și curtea toată
Îmi râde de dânsul gloată,
De gâște fiind lipsit.