Acolo o lume nouă o întîmpină; peste o sută de fete, venite din toate unghiurile imperiului rus se adunară la Zürich, cuprinse de acelaș dor de a face binele, de a fi folositoare, de a rupe lanțul robiei, cu care ființa femeiască de secoli e încătușată la căminul părintesc. Făcând cunoștință cu unele din aceste fete, Beti Caminskaia găsi în unele din ele «idealul» ei. Din acest moment densa începu a trăi, precum dorea să trăiască.
Beti Caninskaia și amicele sale deveniră proselite ardente ale socialismului.
Toate aceste fete n’au fost însă dintre acei oameni, a căror temperament se mulțumește cu teoria, drept busolă în viață, fără ca această busolă să fie întrebuințată în calea vieței. Teoria nu le interesa, de cât ca răspuns la cestiumle arzătoare ale vieței, de aceia alăturea cu ocupațiunea pur teoretică, în aceste capete tinere se combina deja un plan anume determinat pentru aplicarea socialismului în viața lor în Rusia.
În aceste vremuri tocmai, refugiații politici din Elveția, noi, toți cari ne am strâns la Zürich, propagam idea de a merge în popor, în calitate de simpli muncitori.
Priimind ideia noastră, aceste fete știau
