— Apoi după ce am primit propunerea jupânului, el m’a mai întrebat daca am drept de a fi șohet, căci în acel caz aș putea să locuesc la cârciima sa de pe drumul cel mare, spre Lopușna, și cu mina vor trăi și băetii lui, Aron și Leiba.
— Am dreptul să fiu nu numai șohet dar și rabbin! îi respunsesem eu, și ’i-am arătat certificatul meu.
— D’atunci am rămas aici.
Așa dar rabbi Moise a fost guvernor și șohet adică măcelar ovreiesc. În calitate de pedagog și duhovnic el trăia ba la Scu-leni, ba lângă Sculeni pe șleachul cel mare care duce spre Lopușna,—de cinci ani deja.
In acești cinci ani de zile rabbi Moise s’a transformat: a devenit sănătos, s’a întărit fisicește, de și a rămas uscat, din causa temperamentului său nervos. Cârciumarul în casele căruia locuia el era un ovrei de rând, și de aceea mult se mândrea având un cărturar și om învățat în casă; jupâneasa, soția cârciumarului, se închina dinaintea lui Moise, care ’i-a mărturisit că cunoaște misterul de a isgoni spiretele rele, și de a vindeca femeile de sterilitate. Ambii soți considerau pe rabbi Moise de patronul lor, și mulțumeau providenței că a adus la pragul lor această minune. Încetul cu
