Pagină:Zamfir C. Arbure - În exil.djvu/179

Această pagină a fost verificată

Seara toți trei mi se recomandară, fiecare povestindu-mi eremiada nenorocirilor sale.

Băiatul a fost calfă la un bărbier; el a spart tejgheaua și a furat paralele stăpânului. Apoi a fost prins într'o casă de prostituate, când încă abia atinsese banii furați. Lipsit de conștiință, pungașul nu se plângea de soarta sa actuală, ci se văita că n’a avut vreme să cheltuiască banii furați.

Omul cu fața fioroasă mi se recomanda de om cinstit și ’mi-a povestit o istorie plină de persecuții din partea unor dușmani puternici. Privind fața lui repulsivă, ochii săi șireți, vedeai imediat că acest om e plin de vicii și e capabil de ori-ce crimă.

Țăranul meu — era un tip de țăran elvețian. Dânsul îmi povesti întreagă odiseia vieței sale de muncă. Bietul om noaptea întreagă îmi vorbea de căsuța sa din fundul munților, de vechimea acelei case construite acum 400 ani.

— Parcă-i văd pe toți, ofta în tăcerea nopței arestantul, cu care erau culcat în acelaș pat. Iată ușa din odaia de lucru deschisă; în a două odaie, cea curată, șade bătrâna mamă în fotoliul său. În acea odaie avem tot lucruri scumpe, tot lucruri