Sari la conținut

Pagină:Tragedia lui Othello - Maurul din Veneția.pdf/53

Această pagină nu a fost verificată
54
OTHELLO
  ICASSO
Dar uite c’a și sosit!

Intră Othello cu suita.

  OTHELLO
Frumoasa mea războinică…

  DESDEMONA
— Othello, dragul meu.

  OTHELLO
Pe cît sunt de uimit, pe atât mă bucur
Să văd c’ai și sosit! — Minunea mea!
De-i vorba ca furtuna să-mi aducă
Atâta fericire totdeauna,
Să sufle vântul până nu mai poate,
Să-mi ducă nava peste munți de apă,
S’o urce până ’n piscul lor olimpic,
Și iarăși s’o scufunde în prăpastie!
…De-ar fi să mor, aș vrea să mor acuma…
In culmea fericirei… Sufletul,
Imi e așa de plin, că nu văd cum
Destinul mă mai poate răsfăța…

  DESDEMONA
Ferească Dumnezeu!… De ce n’am crede
Că zile mai frumoase ne așteaptă?…

  OTHELLO
Amin. E tot ce pot să spun, copilă…
Mă ’năbuș — uite vezi? — de fericire…