Pagină:Tragedia lui Othello - Maurul din Veneția.pdf/148

  OTHELLO (Emiliei)
Femei de meseria ta, Emilia,
Iși lasă amanții între patru ochi,
Trag ușa după ei, iar dacă e
Să intre cineva, tușesc… — Fă-ți slujba,
Fă-ți slujba — atunci, și lasă-ne pace! (iese Emilia)

  DESDEMONA (cade în genunchi)
Iți cad Othello în genunchi și te întreb:
Ce ’nseamnă toate astea? Pentru Dumnezeu,
Cuvântul tău e fulger…
Nimic nu mai pricep…

  OTHELLO
— Cine ești tu?

  DESDEMONA
Femeia ta, supusă, credincioasă.

  OTHELLO
Atuncea jură, singură blesteamă-te,
Ca demonii să nu te ocolească,
De mult ce pari aidoma cu îngerii,
— De două ori blesteamă-te jurându-te
Că ești cinstită!

  DESDEMONA
— Martor mi-este Cerul!

  OTHELLO
Da, da, e martor cât de mult mă ’nșeli…