Sari la conținut

Pagină:Tragedia lui Othello - Maurul din Veneția.pdf/132

Această pagină nu a fost verificată
ACTUL IV
133
  OTHELLO
Fii sigur, dragul meu, c’am să fiu tare…
Dar și când mi-or veni odată dracii…

  IAGO
Ei bine, ai dreptate… Dar așteaptă,
Că vine vremea… Bun, acum retrage-te… (Othello se retrage și ascunde)
Pe Cassio-l întreb despre Bianca,
O biată vânzătoare de plăceri…
E moartă după Cassio, — căci asta
E soarta-acestor mici nenorocite:
Să ’nșele, ca să fie înșelate…
Când el de ea aude, izbucnește
In hohote de râs!… — Dar uite, vine!

Reintră Cassio

Othello o să ia surâsul lui,
Și glumele, și vorbele, deandoaselea…
Și astfel o să-și iasă din sărite…
— Ei ce mai nou, locotenente Cassio?

  CASSIO
Prost, dragul meu, — cu-atât mai prost cu cât
Imi dai un nume mort de mult în mine…

  IAGO (încet)
Dă-i zor cu Desdemona! Ea ta scapă!
— Bianca… dac’ar fi ’n puterea ei…
Ah ce n’ar face ea!…