pl.‑uri și grindă; grișǫs (грешити), arom. agărșescu «uit», dacor. greșesc; gunes (гонити) arom. agunescu, dacor. gonesc; izvor, izvoarcă (изворъ), arom. izvur, dacor. izvor; jali (жаль), arom., dacor. jale; jar (жаръ), arom. jer, dacor. jar; leani (лѣнь), arom. leane, dacor. lene; lipes (лѣпити și leapcă < лѣпка «Klebkraut»), arom. alichescu, dacor. lipesc; lupată (лопата), arom. lupată, dacor. lopată; milă (милъ), arom. ńilă, dacor. milă; mintes (съмѧсти, съмѧтѫ), arom. mintescu, dacor. smintesc; niveastă (невѣста), arom. nveastă, dacor. nevastă; aceleași derivate: nivistul’ă arom. nivistul’e, dacor. nevăstuică (cf. bulg. nevĕstulka «Wiesel», gr. νυφίτζα); nivol’ă (неволꙗ), arom, nivol’e, dacor. nevoie; padi, padină (cf. rus. padina), arom. pade, dacor. padină; pădar (пѫдарь), arom., dacor. pândar; pizdă (пизда) arom. chizdă (pe lângă pitše) megl. pizdă; plătes (платити) arom. plătescu, dacor. plătesc; poală (пола), arom., dacor. poală; prag (прагъ), arom., dacor. prag; praști (прашта), arom. proaști, dacor. praștie. In megl. mai există și forma praștilă din bg. prăștilo; pri (прѣ), arom., dacor. prea; pufă (поухъ), arom., dacor. puf; pui̯angu (па(и)ѫкъ), arom. păi̯angu, dacor. păianjen și variante, puliță (полица), arom. puliță, dacor. poliță; pumean(ă) (помѣнъ), arom. pumeană «pomană și pomenire», dacor. pomană; pupăres (опарити), arom. upărescu, dacor. opăresc; rac (ракъ), arom., dacor. rac; piper (bg. piper), arom., dacor. piper; pridau̯ (предати), arom. pridau, dacor. predau; pust (поустъ), arom. pustu, dacor. cf. pusta, pustie; rană (рана), arom. arană, dacor. rană; roguz (рогозъ), arom. arugoz, dacor. rogoz; deasemenea și derivatul: megl. arom. ruguzină (рогозина), dacor. rogojină; scǫmp (скѫпъ), arom. scumpu, dacor. scump; sită (сито), arom., dacor. sită; slab (слабъ), arom., dacor. slab; șut (шоутъ), arom., dacor. șut; sută (съто), arom., dacor. sută; sutšos (bg. sutša), arom. șuț, dacor. suceesc; stog (стогъ) arom. stogu̯, dacor. stog; trap (трапъ), arom. trapu̯, dacor. trap; trup (трочпъ) arom. trupu̯, dacor. trup; tupes (топити), arom. tuchescu, dacor. topesc; ubor (оборъ), arom. ubor, dacor. obor; ubel’ pl. de la *ubi̯ală (обити), arom. bi̯ială, dacor. obială; vrăstă (връста), arom. vrâstă, dacor. vârstă.
Din toate aceste cuvinte, formele ạmplites, ạnvăles, ạnvărtes arată în toate dialectele acceaș derivațiune cu prefixul de origine latină ạn (n, în) < in, ceeace dovedește că derivațiunea s’a făcut în străromână. Tot acì aparține și ạnțap arom. nțap, dacor. înțap toate derivate dintr’un primitiv comun pentru toate dialectele țeapă < цѣпъ, care s’a păstrat numai în dialectul dacoromân. De la forma slavă коса «păr» avem în toate dialectele numai derivatul cu suf. ‑iță: cusiță, cosiță. Se poate ca cuvântul să fi pătruns în limba română chiar sub această formă, mai ales că înțelesul din toate dialectele este acela din bulg. kositsa «Zöpfchen». Formele megl. și arom. cl’in < клинъ arată l’ pentru l; ele trebuie să fie mai nouă înlocuite fiind cu o formă din dialectele bulgare de răsărit, în care, după cum vom vedeà, apropape toate consonantele și în special l, apar palatalizate. Cu toate acestea, după cum arată formele arom. cl’in, scl’intšu, grupa kl din slavă s’a pronunțat ca cl din elementele latine. De la грѧда în aromâna ar fi trebuit să avem, ca și în celelalte dialecte, grindă; forma arom. trebuie să fie sau un împrumut relativ mai nou, sau, șì mai sigur, o formă veche înlocuită printr’alta dialectală bulgărească grenda. Ințelesul cuvântului arom. agârșescu a evoluat mai departe de cel etimologic care se păstrează numai în megl. și dacoromână. In formele megl. mił și milă avem înțelesul nou din limba bulgară. Se poate, cuvântul să derive din limba bulgară. Forma mintes este aceeaș cu arom. mintescu și presupun o formă vsl. *мѧтѫ spre deosebire de dacor. smintesc. Tot așà pupăres derivă din bg. poparja id.
In afară de aceste cuvinte comune celor trei dialecte, mai vine o altă serie de cuvinte, mult mai numeroase decât cele dintâiu, care sunt comune numai pentru dialectul meglenoromân și dacoromân. Aproape mai toate sunt împrumuturi mai vechi și derivă, desigur, încă din vremea când, după despărțirea Aromânilor de restul românismului, Meglenoromânii mai continuau să trăească în apropierea Dacoromânilor.
Iată aceste cuvinte: bărlog (брълогъ), bivul (бꙑволъ), dacor. bivol; buluvan (балъванъ), dacor. bolovan, bg. boluvan; călit (калити), dacor. id.; cărmes (кръма), dacor. id.; tšas (часъ), dacor. id.; clatin (калити), dacor. id.; culibă (колива), dacor. colibă; cuteț (котьць), dacor. coteț; cremini (кремень), dacor. cremene; cujoc (кожоухъ), dacor. cojoc; cuses (косити), dacor. coses; cusor (косорь), dacor. cosor; cuvalnă (наковалинꙗ și наковало), dacor. nicovală și năcovalnă, nicovală. Cuvântul megl. poate să reprezinte o formă bulgară dialectală mai nouă pentru na kovalnija, forma bulgară
