(topor s. secure), bradvă (bardă), pirghet (compas), strug (cuțitoiu), trăon (fierăstrău), sfredel, etc.
In domeniul plantelor (pomi, fructe, legume, flori) și al animalelor (pasări, pești, insecte) cuvintele de origine slavă sunt și mai numeroase. Dintre cele dintâiu avem: bujancă (arom. pirpirună, bg. božjanka), busil’oc, buseaĭ (bg. bozĕi), cătšuncă bg. katšunka (șofrănel), călincă (rodie), căpină (mur), caranfil, tšubrică (bg. tšubr, tšubritsa «cimbru»), tšărnitš (dud), tšeclaz (mustățile spicului), cucar (arpagic), corin (rădăcină), crăstăveț, cutšan (cotor), dud, ela (brad), făsul’ (fasole), găduń (gutuiu), gorniț (păr sălbatec), javur (un fel de platan care crește prin văi), jir, lobudă, loznă (viță sălbateca), łubiniță, lușnac, (nucă fără coajă și un fel de pasăre mică: aușel), maslincă (măslin), pălămidă, plod, reapă (morcov), șăfran, șarlagan, slatšcă (plantă), smocf (smochin), steajăr (stejar), știr, tăpolă (pleop), ticvă (dovleac), timinușcă (floare de câmp cu miros de tămâie), urov (măzăriche), uvez, etc., etc. Dintre animale avem cărtał (șoim, vultur), cărtitšoańă, găselniță și căs‑ (omidă), coză (capră), cucot (cocos), cucureati (id.), dănac (vițel de un an), dănatšcă (vițel de un an), ej s. i̯ej (ariciu), glis (limbric), gloabă, gǫscă (gâscă), gănsac, gălup și (gulub), guvidină (carne de bou, derivat de govedo), i̯azuvet (viezure), iribiță (potârniche), jegaviță (urechelniță), jabă (broască), jel’că (broască țestoasă), lisiță (vulpe), mătšoc (pisoiu), misircă (curcă), misircu (curcan), metšcă (ursă), mǫscă (catâr), nivistul’că (nevăstuică), pii̯uveati (lipitoare), rac, scacaleț (lacustă), scovran (mierlă), slaveai̯ (privighetoare), soi̯că (drăpneauă), som (somn, pește), stratšcă (caragață, coțofană), zmeu̯, etc.
In afară de acestea, mai avem și un număr de cuvinte referitoare la pământul și tot ce‑i clădit pe el: breag (înălțătură, ridicătură de pământ), bară (lac, mocirlă), bărlog, colibă, cușară, deal, drum, dupcă (gaură), goră (pădure), i̯asli (iesle), pul’ană (poiană), tǫrlă (târlă), ugor, etc.
La acestea se adaugă și un număr destul de mare de verbe, care toate țin de conjugarea IV; mai multe adjective ca: criv (șchiop), crăstav (rîios), croinic (domestic, blând), div (sălbatec), glupav (prost), itru (șiret), i̯unac (voinic), lesnic (ușurel), loș (bolnav), lud (prost, nebun), l’ut (iute), mił (drag), mǫndru (înțelept, cuminte) etc.; tot atâtea adverbe (pentru care cf. § 127, 128, 129); foarte puține conjuncțiuni, și un număr destul de însemnat de sufixe (cf. § 133) și prefixe (pentru care vezi § 134).
***
Făcând un studiu comparativ asupra elementului slav din dialectele dacoromân, meglenoromân și aromân, vom vedea că în toate dialectele există câte un strat de cuvinte slave de origine mai veche, și un altul de proveniență mai nou, Dintre cuvintele vechi găsim un număr destul de mare care există în câteși trei dialectele. Aceste cuvinte sunt aproape toate împrumutate din limba veche slavă, încă pe când Dacoromânii, Meglenoromânii și Aromânii trăiau laolaltă, și graiul lor nu căpătase coloritul dialectal de mai târziu. Este interesant a ne ocupà de aceste cuvinte, introducând întâiu forma meglenoromână și apoi formele dialectale, spre a urmărì mai de aproape cele dintâiu împrumuturi pe care Străromânii le‑au făcut din limba slavă veche: ạmplites (плетѫ); arom. amplitescu, dacor. împletesc; ạnvăles (валити), arom. nvălescu, dacor. învălesc; ạnvărtes (брътѣти), arom. nvărtescu, dacor. învârtesc; babă (баба), arom., dacor. babă; bańă (банꙗ), arom. bańe, dacor. baie; beał (бѣлъ), arom. bealiș (derivat din beal) «frumușel» (mai ales pentru copii sau mieii albi), dacor. bălan (din băl.); brazdă (бразда) arom., dacor. brazdă; cleaști (клѣштє), arom. cleaște, dacor. clește; cl’in (клинъ), arom. cl’in, dacor. cl’in; clopot (клопотъ), arom. cloput și cluputic, dacor. clopot; coajă (кожа), arom. dacor. coajă; coasă (коса), arom., dacor. coasă; colac (колач), arom. culac, dacor. colac; coș (кошь), arom., dacor. coș; cutšan (sl. kočanj), arom. cutšan, dacor. cocean; tšudă (чоудь), arom. tšudie (derivat din tšudă), dacor. ciudă; crui̯es (кроіити), arom. cruiescu, dacor. croiesc; cucot (кокоть «cocoș»), arom. cucot, dacor. cocoș (din кокошъ «găină»); cusiță (коса), arom. cusiță, dacor. cosiță; dărułes (даровати) arom. dăruescu, dacor. dăruesc; gărdină (градина), arom. gărdină, dacor. grădină; gărliță «boală de gât» (bg. gъrlica), arom. gurliță, dacor. gârliță; goi̯ (голь), arom., dacor. gol; gres (граиати) arom. grescu, dacor. grăiesc; grindă (грѧда) arom. grendă, dacor. grind
