va fi totdeauna egală cu ; un semicerc va fi , și un sfert de cerc .
Fig. 3.
Ducând în cerc două diametre perpendiculare AC și BD, (fig. 3) acest cerc va fi împărțit în patru părți egale, numite cadrane, cari poartă fiecare numele de întâiul, al doilea, al treilea, al patrulea cadran.
Fiecare cadran al cercului se împarte în câte 90 părți egale numite grade; fiecare grad se împarte în 60 minute; fiecare minută în 60 secunde. Prin urmare, un cerc întreg are 360 grade, sau 21.600 minute, sau 1.296.000 secunde.
Aceste diferite sub-împărțiri ale cercului, se însemnează respectiv cu °, ′, ″; astfel, un arc de 15 grade 39 minute 51 secunde și 0,4 din o secundă, se însemnează: 15°39′51″,4.
De câtva timp a început să se întrebuințeze o împărțire centesimală a cercului, în locul diviziunii sexagesimale, expusă mai sus. După această nouă diviziune, un cadran se împarte în 100 grade; un grad în 100 minute; o minută în 100 secunde; așa că cercul întreg cuprinde 400 grade, sau 40.000 minute, sau 4.000.000 secunde.
Origina dela care vom socotì arcele pe cerc va fi în general punctul A, la începutul primului cadran. Sensul în care vom considerà arcele ca pozitive va fi cel arătat de săgeată, dela primul către al doilea cadran. Arcele socotite în sensul contrar vor fi privite ca negative. Astfel, arcul AE va fi pozitiv, iar AF negativ.
