tanței punctului A dela această origină și 3° sensul în care această distanță este socotită dela originǎ. Inadevăr, dacă cunoaștem poziția originii, pentru a găsì poziția punctului A, la distanța dela origină, n’avem decât pe linia XY, în sensul săgeții, să luăm o distanță OA , și A va fi poziția punctului căutat. Dacă ni s’ar cere să găsim poziția unui punct, situat la distanța dela origină, am luà distanța OA′ , în sens contrar săgeții, și punctul căutat ar fi A′.
De acì urmează principiul: Dacă considerăm pe o linie oarecare, dreaptă sau curbă, diferite distanțe măsurate dela o origină comună, fixă pe această linie și dacă voim a le întroduce în calcul, vom afectà cu semnul valorile numerice ale distanțelor cari sunt îndreptate într’un sens, și cu pe acele cari vor fi îndreptate în sensul contrar.
Cu toate acestea nu vom pierde din vedere că acest principiu este numai convențional, și că pentru a admite generalitatea unei formule, tot va trebuì a demonstrà cu rigurositate, că ea există în toate ipotezele posibile.
4. Se știe că un unghiu se măsoară cu arcul descris între laturile sale, cu centrul în vârful unghiului, și cu o rază arbitrară. Astfel, măsura unghiului ABC va fi arcul AC (fig. 2).
Fig. 2.
In trigonometrie, în general unghiurile se înlocuesc cu arcele de cerc cari le măsoară. Aceste arce se măsoară și ele pe un cerc a cărui rază se ia de ordinar ca unitate (R ); prin urmare lungimea unui cerc cu raza R fiind R, în trigonometrie, ea
