pentru noi în asemenea împrejurări. Bunătățile cele mai iubite de noi erau „Topfkuchen, Knüppelkuchen, Sandtorte și Waffeln” și în adevăr aveau un gust minunat, colo pe pajiște, sub bătrânul arțar, cu mama care ne îndemna să ne îndopăm cât putem. Viața la Coburg și la Rosenau era mult mai puțin plăcută când lipsea mama, lucru care se întâmpla des pe acea vreme; pleca sau în Rusia, sau în Anglia; adesea lua cu dânsa pe sora noastră Baby, și atunci cădeam fără scăpare sub stăpânirea lui Fräulein și a doctorului X. Fräulein era frumușică, plăcută la vorbă, și după cum i-au proorocit cei dela oficiu, se întâmplă ceeace era de prevăzut: d-rul X se îndrăgosti de ea și se logodiră. Iubirea are urmări deosebite. De data aceasta, urmarea fu, că amândoi îndrăgostiții văzură unul într’altul multe însușiri bune, pe care, însă nu le găseau la niciuna din elevele lor. Afară de aceasta găsiră că s’ar cuveni să cunoaștem câteva din laturile cele mai puțin plăcute ale vieții. Aceasta făcea parte din metoda lor de educație. După părerea lor trăiserăm până acum o viață prea de tot fericită. Fuseserăm crescute în belșugul și înlesnirile unui cămin bogat și bine cârmuit; acum își puseră în minte cu strășnicie, să ne învețe că viața nu era totdeauna și peste tot așa de ușoară și de plăcută. Sosise timpul să ne obișnuim cu ideile, gusturile și datinele germane. Unele schimbări trebuiau impuse și Fräulein se puse pe lucru să răstoarne tot ce până atunci iubisem și socotisem ca temeinic. Nu știu pentru ce, Fräulein, care pentru dânsa prețuia hainele frumoase și eleganța, îi băga în cap mamei, c’ar fi bine pentru noi, să ne învățăm a purta
