însă să ni-l aducă la St. Petersburg dacă se întâmplă să-l prindă.
A fost o excursie minunată și drumul cu sania, ziua și noaptea, prin aceste păduri e cel mai încântător lucru din lume. Sper să mai fac câteva plimbări la fel, dar săptămâna aceasta Lady Coke și cu mine și cu d-l Solovieff plecăm la Moscova, oraș pe care bine înțeles trebue să-l vedem.
Nu prea am fost isbit de frumusețea rusoaicelor, dar mulți din bărbați sunt cât se poate de frumoși, iar uniformele la Palat, în zilele de mare gală, sunt ceva uimitor.
A fost aseară un bal, de vre-o două mii de oaspeți. De acum are să fie un șir neîntrerupt de baluri, până începe postul.
Acum, scumpă prințesă Marie, trebue să vă trimit cel mai afectuos salut. Mă întreb dacă au sosit vreodată cărțile, ce i-am trimis lui Fräulein, cu o cadră în ele. Poate veți fi bună s’o întrebați?
La revedere, cu toată dragostea al d-voastră devotat
Maurice A. Bourke
Mai aveam încă un foarte bun prieten în zilele acelea nevinovate dela Malta; e vorba de vărul nostru George. Cu toate că era cu zece ani mai mare decât mine, era și el foarte tânăr pe acea vreme și nicidecum prea mare sau prea mândru, pentru a nu petrece de minune în tovărășia noastră.
Mi se pare că nici nu i se zicea pe-atunci ducele de York, ci numai prințul George. Era și el pe vasul „Alexandra”‘ sub comanda tatei. Părinții mei îl iubeau foarte mult,
