Miss Butler cu toate că era englezoaică, după cum dovedește numele ei, ajunsese cu timpul aproape malteză, și modul cum se îmbrăca, se potrivea în totul cu ideile de eleganță, așa cum sunt concepute în țările de miazăzi. Culorile vii și penele alcătuiau o mare parte din găteala ei. Era grasă și blajină, iar rochia ei de Duminică, foarte strânsă pe corset, era de pluș în culoarea muștarului, cu pene de struț trandafirii, și fiindcă toată persoana lui Miss Butler umplea mult loc în spațiu, aceste podoabe erau bătătoare la ochi, ca să nu zic mai mult. Era și bună catolică, cea-ce se făcea simțit, în mod neplăcut, Vinerea, din pricina mirosului de usturoi ce se răspândea din toată ființa ei.
Usturoiul era de fapt singurul punct neplăcut în mult iubita Malta, și o adunare de Maltezi, când te aflai în mijlocul ei, aproape te asfixia cu puternica-i duhneală.
Miss Butler era prea îngăduitoare și ne iubea prea mult, ca învățămintele ei să fie de folos unui trio de fetițe neascultătoare și nu prea înzestrate cu darul muzicii. Miss Butler ca și drăguța bătrână Miss Duget, care venea la Birkhall în Scoția, să ne dea lecții de clavir, nu se putea făli, mi se pare, cu vreun strălucit rezultat artistic, dar am rămas în legătură cu amândouă, chiar după ce fuseserăm câteși trele măritate și mame de copii.
Nu-mi aduc aminte să fi supraveghiat cineva programele noastre, așa încât înaintam târâș, grăpiș, printre lecțiile ce ni se dădeau în salonul de primire, ale cărui mari uși de sticlă se deschideau în grădinile ispititoare.
Buna bătrână Miss Butler! Era o adevărată prietenă, cu toate că nu făcea din niciuna
