Dar acolo unde sensibilitatea criticuluĭ se manifestă în cea maĭ profundă vibrațiune a eĭ, este în admirabilul studiu asupra drameĭ «Năpastea». Acest studiu amintește unele din cele maĭ frumoase și impresionabile analize psihologice ale luĭ Paul Bourget.
Spațiu foarte restrâns al articoluluĭ meŭ nu’mĭ permite să fac citațiunĭ din numitul studiu, dar atrag atențiunea cititorilor asupra paginilor 154 și 155, — paginĭ scrise cu o rară măestrie artistică. In ele criticul analizează o frază caracteristică a luĭ Dragomir: «Ce să facă?… stă și el între puștĭ și așteaptă să se isprăvească maĭ de grab…» In acelașĭ studiu întâlnesc iarășĭ un pasaj scurt, în care criticul esplică halucinația lui Ion nebunul, concretizată în imagina Maiceĭ Domnuluĭ, simbolul bunătățeĭ și al suferințeĭ. De ce tocmaĭ figura acesteĭ Mater Dolorosa i se arată vecĭnic înaintea ochilor? Criticul ne-o spune: «In toată viața plină de suferință a luĭ Ion, trebuĭa să’ĭ lucească o imagină mângăĭetoare, i-
