Această pagină nu a fost verificată
A rămas albă ca varul, s'a topit pe nesimțite
Și de dînsa numa umbra-ĭ. Cu privirile-ațitlite
În neștirea depărtăreĭ îndelung o vezĭ pĭerdută.
— Floare dulce, veștejită, de'nghețate brumĭ bătută. —
Răsărit-aŭ pete roșiĭ pe obrajiĭ ca de ceară.
De la Domnul sănătate a 'nceput plîngînd să ceară
Că farmat de tusă-ĭ pieptul; nu sĕ poate s'o maĭ ducă;
S'a trecut ca luminarea; zi de vară nu apucă,
Mărgărint stă lîngă dînsa ș'o dezmĭeardă cu durere;
