Sari la conținut

Pagină:Poesii (1888-1894).djvu/102

Această pagină nu a fost verificată

Am căutat o vară 'ntreagă
Să fiŭ cuminte, să te-ascult:
Cu cît luptam să nu-mĭ fiĭ dragă,
Cu-atîta te-adoram maĭ mult...

Acum a mea eștĭ pe vecie
Și suferințele-aŭ apus —
Și totușĭ nu știŭ ce să fie
De nu maĭ uit ce mi-aĭ fost spus.

Sĕ vede c'o durere mare
Trăește încă peste-un veac:
Eștĭ fericit, o crezĭ că moare —
Și'n suflet nu maĭ are leac.