lui Bachofen constă tocmai în aceea că a pus pe primul plan al cercetării această problemă[1].
Nu de mult a ajuns la modă să se tăgăduiască această treaptă inițială a vieții sexuale omenești. Se încearcă a se cruța omenirea de această „rușine”. Și anume, se invocă în afară de lipsa oricărei dovezi directe, mai ales pilda celorlalte animale; bazându-se pe aceasta, Letourneau a adunat (în „Evolution du mariage et de la famille” [„Evoluția căsătoriei și a familiei”], 1888) numeroase fapte după care relațiile sexuale absolut neregulate ar corespunde și aici unei trepte inferioare de desvoltare. Din toate aceste fapte pot însă să trag numai concluzia că ele nu dovedesc absolut nimic cu privire la om și la condițiile preistorice ale vieții lui. Imperecherile pentru perioade lungi, la vertebrate, se explică îndeajuns prin cauze fiziologice, de pildă la păsări, prin nevoia de ajutor a femelei în timpul clocirii; exemplele de monogamie credincioasă pe care le întâlnim la păsări nu demonstrează nimic în ce privește oamenii, întrucât aceștia nu descind din păsări. Și dacă stricta monogamie este culmea tuturor virtuților, atunci laurii se cuvin viermelui panglică — care posedă în fiecare din cele 50-200 inele sau secțiuni ale trupului său un aparat sexual masculin și feminin complect, și care se împerechează toată viața cu sine însuși, în fiecare din secțiunile sale. Dacă ne mărginim însă la mamifere, găsim aici toate formele vieții sexuale, relații lipsite de orice norme, ceva asemănător cu căsătoria pe grupe, poligamia, monogamia; nu lipsește decât poliandria, pe
- ↑ Cât de puțin a înțeles Bachofen ceeace a descoperit sau, mai bine zis, a ghicit, o dovedește numirea de heterism pe care o dă acestei stări primitive. Pentru Greci heterismul însemna, atunci când au introdus cuvântul, legăturile pe care le aveau bărbații neînsurați sau trăind în monogamie cu femeile nemăritate; el presupune întotdeauna o anumită formă a căsătoriei, în afara căreia au loc aceste legături, și include prostituția cel puțin ca ceva posibil. Cuvântul n’a fost întrebuințat niciodată în alt sens și în acest înțeles îl întrebuințez și eu ca și Morgan. Descoperirile foarte însemnate ale lui Bachofen sunt mistificate până la necrezut prin închipuirea lui, că legăturile născute istoricește între bărbat și femeie și-ar avea izvorul în credințele religioase schimbătoare ale omului și nu în realele împrejurări ale vieții. — (Nota lui Engels)
