endogame și construește, fără multă vorbă, o opoziție rigidă între „triburile” exogame și cele endogame. Și cu toate că propriile sale cercetări asupra exogamiei fi arată cum nu se poate mai evident că această opoziție nu există în multe cazuri, dacă nu în cele mai multe sau chiar în toate, decât în închipuirea lui, el face totuși dintr’însa baza întregii sale teorii. Potrivit acestei teorii, triburile exogame își pot lua femeile numai din alte triburi și, în starea de permanent război între triburi care corespunde sălbăticiei, lucrul acesta nu se putea face decât numai prin răpire.
MacLennan se întreabă mai departe: de unde vine acest obicei al exogamiei? Ideea rudeniei de sânge și aceea a incestului nu pot avea nimic comun cu el; acestea sunt fenomene care se desvoltă deabia mult mai târziu. Nu tot așa însă obiceiul mult răspândit printre sălbatici, de a ucide copiii de sex feminin îndată după nașterea lor. In chipul acesta se ivește în fiecare trib un prisos de bărbați, prisos a cărui urmare necesară imediată este posedarea în comun a unei singure femei de către mai mulți bărbați: poliandria. Aceasta iarăși, a avut ca urmare faptul că s’a știut care era mama unui copil, nu însă cine i-a fost tată, de aici: înrudirea socotită numai în linie feminină cu excluderea liniei masculine: matriarhatul. Și o a doua urmare a acestei lipse de femei înăuntrul tribului — lipsă atenuată, dar nu înlăturată prin poliandrie — a fost tocmai răpirea sistematică, silnică a femeilor din triburi străine. „Deoarece exogamia și poliandria izvorăsc din aceeași pricină — lipsa unei egalități numerice între cele două sexe — trebue să considerăm toate rasele exogame ca practicând la început poliandria... Și deaceea trebue să considerăm ca neîndoios faptul că la rasele exogame, cel dintâi sistem de înrudire a fost acela care cunoaște legăturile de sânge numai după mamă”. (MacLennan „Studies in Ancient History”, 1886. Primitive Marriage, p. 124 [MacLennan „Studii asupra istoriei antice” 1886. Căsătoria primitivă, pag. 124]).
Meritul lui MacLennan este de a fi atras atenția asupra răspândirii generale și a marii însemnătăți a ceeace el numește
