sește de fapt aacolo. In a lui „Carte de schițe” (Sketch Book of Geoffrey Crayon) o să întâlnim, de pildă, la Paris, o ^societate literară alcătuită numai din oameni de prima clasă, care se uită cu foarte mare despreț la alții de clasa a doua; cei d’intăiu vorbesc, cei de clasa doua numai din când în când spun și ei câte un cuvânt, iar la ceilalți li rămân cuvintele pe buze. După aceia altă societate unde cei «Ie clasa a doua vorbesc extraordinar de mult, dar alții, de clasa a treia, tot scriitori și intelectuali, nu zic nimic.
Acesta este genul humorului, une ori foarte subtil și delicat, al lui Washington Irving,
Influențat puțin și de „Ultimul dintre Abenceragi” (Le dernier des Abencârages) al lui Chateaubriand, el a scris și ceva în legătură cu Maurii dip Grenada, și de aceia e foarte iubit în Grenada și Spania. Pe lângă aceasta, a compilat Viața lui Mohammed, a lui Washington, a lui Columb, a lui Goldsmith. Irving este creatorul stilului presei americane, simplu, dar vioiu și isteț.
Alături de acești doi, sânt, formând o altă categorie decât a eclecticilor europeni, cugetătorii religioși și mistici, în versuri și prosă, ai Americei. Un Bryant și înainte de toate Emerson, cari concentrează tot ce văd, tot ce .aud, tot ce vine din afară către dânșii. Tot trecutul, tot pre-sentul, toate varietățile ființii omenești, toate aspectele naturii, toâte glasurile care se aud în afară, toate cele cari vin din lăuntrul omului, se unesc apoi într’un sentiment «Ie superioară armonie misterioasă. Sânt poeții universalității lucrurilor și ființilor. Două din cărțile lui Emerson stau în rândul întăiu al întregii literaturi contimporane. Dintr’una, pe vremuri, în revista mea „Floarea Darurilor” am dat câteva traduceri: „Oamenii representativi”, care trebuie pusă în legătură cu „Cultul Eroilor” al lui Carlyle, cu deosebirea că Emerson e mai delicat, mai discret, că izbește mai puțin auzul decât profetica vijelie a lui Carlyle; pe de altă parte, la dânsul nu sânt strigătele acelea voite de vulgaritate sfidătoare, unul din farmecele stilului lui Carlyle și una din primejdiile pentru imitatori.
