Sari la conținut

Pagină:Nicolae Iorga - America și românii din America.djvu/243

Această pagină nu a fost verificată

une ori au o valoare practici, dar alte ori uimesc mat mult decât folosesc. Afară de aceasta, când s’a ajuns la descoperirea mijloacelor de mașinism în industrie, când cu puțini oameni s’a putut face mai mult — căci aceasta era situația: să creezi bogății mari cu oameni puțini—, atunci toată mintea americană a fost îndreptată în această direcție: cum am putea să facem lucrurile mari pe care le dorește sufletul nostru cuceritor, cu oamenii puțini pe cari îi avem? Și au fost siliți la descoperiri. Vă închipuiți ce revoluție a produs în domeniul agricol ma-șinismul, când un singur om cu mașina poate să are, săsamene, să taie producția de cereale și un om e în stare face munca a o sută. Iar, când au început căile ferate, mașina putea trece la poarta fermierului pentru a lua producția, reducând tot mai mult nevoia de brațe.

Dar, față de creșterea aceasta — și acum ajung la ultimul capitol din această expunere—, față de creșterea aceasta formidabilă . a producției și față de imigrația europeană nouă de" care vorbiam, milioane de oameni au venit din toate părțile lumii: Scandinavi, Irlandesi, Ruși, Poloni, și cei 120.00(1 oameni ai noștri. Fața. prin urmare, de materia primă în abundență, față de mașina care putea înlocui pe om și făcea minuni, față de realisarea celor-mai uriașe lucrări care s’au pomenit vre-odată în istoria omenirii, viața politică a țerii ce a făcut? Cum s’a putut adâpta o viață politică rudimentară și confusă, fără tradiție, la cel mai mare avânt de producție al lumii?

Este un lucru foarte curios în aparență și foarte explicabil în fond acela că o societate săracă are guverne tari și o societate bogată are guverne slabe. In cașul societății sărace, guvernul întrece cu mult ce poate da societatea; în cașul unei țeri cum e America, din potriva, societatea întrece cu mult ceia ce poate da guvernul.

Guvernul american, ieșit din manile lui Jackson, a încăput de la o bucată de vreme în — dacă n’ar fi vorba de un om așa de mare, de un erou al omenirii prin credința -