Prin urmare n’avem a face cu o trecere ușoară a Olandesilor în America, ci cu o îndărătnică înrădăcinare a acestei rase, care, ceia ce nu trebuie să ne mire față de cuceritorii Insulelor Sondei, a râvnit la Brasilia. A fost un plan al guvernului olandes ca să prefacă și Brasilia în colonie olandesă.
Va să zică avem a face întaiu cu Scandinavii în secolul al XVII-lea, avem a face cu o adevărată înstăpânire a rasei olandese, care a lăsat urme și în alcătuirea populației. Gândiți-vă la Vandervelde, Van Sickel și atâtea nume care vădesc originea olandesă.
Prin urmare, și în ce privește rasa, și în ce privește clădirea casei, și în ce privește rosturile cele vechi ale Americei-de-Nord, Olandesii au jucat un rol important.
Acum vin la Englesi, la răscoala coloniștilor englesi și la Statul pe care l-au format.
Eu am crezut multă vreme, mărturisesc, pe basa celor d’intăiu cărți de istorie care mi-au stat la îndemână, că în epoca lui Carol I-iu, atunci când regele impunea taxe care erau ilegale,—pentru că nu fuseseră votate de Parlament, cu care regele era în conflict, ceia ce a adus apoi judecarea și decapitarea Suveranului,— un număr de nobile suflete englese, vrând să salveze, de o parte, legalitatea, și, de altă parte, Biserica anglicană presbiteriană, s’au suit pe o corabie și au debarcat în mijlocul sălbatecilor, pe coasta Americei. De aici ar veni elementul anglo-saxon în America, de aici și numai de aici.
Nu e adevărat. Părerea aceasta, foarte răspândită, nu e adevărată ca întreg, de și e adevărată pentru un anume moment, dar nu se poate întinde acest adevăr asupra întregii pătrunderi a elementului anglo-saxon în America.
De fapt au venit întăiu aventurieri englesi. Cea d’intăiu colonie au format-o Englesii pe vremea reginei Elisabeta: Virginia. Virginia n’a fost întemiată de puritanii cari
