V. DE-A CURMEZIȘUL AMERICEI
Spre San Francisco. Ziua ne prinde în fața unor câmpii învălurate, pe care sânt uitate ogoare de porumb, cu știuleții uscați și mucezi. Frig: chiciura e prinsă de copacii răzleți, negri. Puține case, mai trecătoare decât aiurea, înjghebări de lemnărie putredă. Pe alocuri ferma cm metodica ei alcătuire. Totuși aici, cu oamenii de azi pănă mâne, în cea mai mare parte străini (cetesc: „Ibsen Dairy”) se face una din cele mai uriașe producții de pe lume. In margene, așteaptă puternicul oraș clădit pe rămășițele unui wigwam indian, Omaha. Mari deposite care primesc producția fiecăruia, o curăță, o uniformisează dând în schimb țeranului un warrant. Firmele înscrise larg chiamă pretutindeni pe plugar la valorificarea resultatului muncii lui. Sântem în valea râului Missouri, cu argintia largă revărsare de lac.
Câte o „sanitary dairy” fumegând în margenea boschetului de copaci frumoși. Căruțe cu cai frumoși pleacă de la. dânsa. Păreți înălbiți cu var rup monotonia înseilărilor de lemn tărcate. Țeranii de aici au amintiri din lumea noastră statornică, a vechilor datini. Turiștilor li se înseamnă locul unde-și pot întinde corturile, „free camping”, ori li se fac „cabine”. Pe alocurea înprejmuirea oprește zburătăcirea găinilor durdulii, ori închide vitele de rasă. Dar casa în serie, lucrată grabnic de tâmplar, se înfige