Sari la conținut

Pagină:Literatură și știință - Volumul I (1893).pdf/74

Această pagină nu a fost verificată
64
Sofia Nădejde

ghef, ca și stativele; și ce rost n’avea el! Fata de la șapte anĭ începea a ’șĭ îndoi spinarea la brodat prostirĭ, la făcut prosoape cu ajururĭ, pregătea zestre, de oare-ce cariera eĭ erà măritatul. Azĭ, pe zi ce merge, această carieră ajunge tot maĭ nesigură, bărbatul din mica burghezime tremură de a nu ’șĭ perde micul capital, de a se vedea rămas pe drumurĭ; femeea și copiiĭ cer cheltuială, ’ĭ pot compromite și maĭ mult capitalul, de aceea orĭ nu se însoară, orĭ cată o femee cu zestre. Rămîn funcționariĭ, acestora de abia le ajunge lor leafa, nu încă să o maĭ împarță cu femeea și copiiĭ.

Aceștia, ca și proletariĭ manualĭ, nu maĭ pot ținea o femee cu leafa lor; de aceea, dacă se însoară, cată o femee care cîștigă și ea; bine înțeles, acestea le spunem în trăsurĭ generale, lucrul n’a ajuns încă într’o fază așà de acută, dar mergem într’acolo.

Așà dar, pe lîngă că femeile n’aŭ ce face acasă, de oarece, cum am spus, toate productele sunt maĭ eftine de cît cele produse în casă; iar pe de altă parte, cariera mărităreĭ fiind foarte problematică, — femeile din această clasă fug din casă spre a ’șĭ asigurà altă carieră. Așa că es și ele în largul lumeĭ, căutînd să ’șĭ cîștige un mijloc de traiŭ.

Părințiĭ, înboldițĭ de aceștĭ factorĭ puternicĭ, nu maĭ zic: «ce ’ĭ maĭ trebue femeeĭ învățătură? lasă să știe gospodǎria,» ci eĭ singurĭ le daŭ în școlĭ, că doar ar putea cîștigà cevà; e o adevărată năvală de iarmaroc la orĭ-ce concurs. Ceĭ maĭ chiaburĭ cată să facă fetele liceŭ, bacalaureat, alțiĭ le daŭ la externate, școlĭ centrale orĭ școlĭ de meserie. O iubire ideală de învățătură, de instrucție maĭ superioară n’ar fi avut putere de a scoate pe femee din somnolența neștiințeĭ. Lupta pentru traiŭ a scos’o din ceĭ patru perețĭ; orĭ, cum zice Romînul în psihologia luĭ primitivă: «Foamea scoate ursul din vizunie.»

Cu atîta maĭ puternică și maĭ grozavă e frica zileĭ de mînĭ, cu cît femeea în această clasă avea o stare materială destul de bună, lanțurile robieĭ ’ĭ eraŭ poleite cu aur, ba chiar de multe orĭ era roaba alintată care bătea din picior