destule urme de matriarcat. Unchiul de pe mamă are dreptul de tutore. Ie oprită căsătoriea între rudele uterine, adoptarea fiuluĭ suroreĭ ĭe oprită, a fiuluĭ frateluĭ ĭe slobodă. Aceasta pentru că adoptarea se făcea de toate rudele, dar nepoțiĭ de pe soră ĭeraŭ membri aĭ ginteĭ în cît, ce înțeles aveà să fie adoptațĭ? Darul de nuntă în parte ĭera al fraților de pe mamă aĭ mireseĭ; asta se explică prin aceea că în perioada matriarcală, mama și cu surorile ĭeĭ primesc darurile saŭ maĭ bine prețul mireseĭ[1].
Matriarcatul, adică puterea femeeĭ durează în familiea puanalua (familiea grupă) și în familiea păreche; din această din urmă ĭese încet familiea monogamă, în care se arată și puterea saŭ stăpînirea bărbatuluĭ, cunoscută sub numele de patriarcat, singura formă familială pe care o cunosc formaliștĭ și moraliștiĭ habotnicĭ.
Ⅴ
FAMILIEA PATRIARHALĂ
Am văzut cum prin îngustarea tot maĭ mult a cerculuĭ în care se puteaŭ face căsătoriile (de oare-ce se escludeaŭ rudele de sînge pănă la al cine știe cîte-lea grad) numărul de femeĭ cu care puteà trăì un bărbat ajungea din ce în ce maĭ mic, așà că s’a ajuns la familiea păreche, în care un bărbat trăeà cu o singură femee, această formă nu ajunsese încă deplin statornică dar puteà să ajungă maĭ tîrziŭ; și dacă n’ar fi fost alțĭ factorĭ străinĭ, omenirea ar fi rămas, cum de alt-feliŭ aŭ și rămas Americaniĭ, — la această formă familială.
In lumea veche însă, cauzele de schimbare n’aŭ lipsit.
In sistemul matriarcal producțiea ĭerà casnică: în această perioadă, cum am spus, femeile pregăteaŭ și hrană și pîĭne, cea dintîĭŭ constînd din pește, scoĭcĭ și rădăcinĭ, precum și din vînatul adus de bărbat. Bărbațiĭ se îndeletniceaŭ cu războĭul și vînatul; așà că femeile formaŭ o grupă legată prin înrudire de sînge, copiiĭ le cunoșteaŭ bine numaĭ pe ĭele. Bărbatul adesea ĭerà numaĭ musafir în ginta femeeĭ.
Cu încetul însă lucrul se schimbă, lumea veche ĭe bogată în animale bune de îmblînzit: boĭ, caĭ, oĭ, capre, porcĭ, încep
- ↑ Kovalevsky. loc. citat 37.