Sari la conținut

Pagină:Literatură și știință - Volumul I (1893).pdf/458

Această pagină nu a fost verificată
148
Sofiea Nădejde

sigură și hotărîtoare. Îndată ce s’a statornicit oprirea relațiilor sexuale între rudele de pe mamă, fie și îndepărtate, grupa amintită se preface în gintă, adecă se alcătuește un cerc maĭ tare de rude de sînge de pe mamă — între cari căsătoriea ĭeste oprită și care se leagă din ce in ce maĭ tare prin instituțiĭ sociale și religioase și se deosebește de celealalte gințĭ din acela-șĭ trib. Înse dacă știm că ginta s’a dezvoltat din familiea punalua (orĭ grupă) n’avem în cotro și trebuĭe să admitem căsătoriea grupă că a existat la toate popoarele barbare și civilizate, la cari se dovedește existența gințeĭ. Firește ĭe vorba de familiea grupă, fie ca la Australienĭ, fie ca la Hawaĭenĭ.


FAMILIEA PĂRECHE

A patra formă însemnată a familieĭ la care sigur omenirea s’a oprit destul timp, ĭeste familiea păreche. Această formă ĭea naștere din familiea grupă; chiar în această familie, sigur că un bărbat arătà oare care predilecție pentru o femee: împrejurarea aceasta înse ar fi lucrat puțin. Ceea ce a contribuit mult a fost împuținarea tot maĭ mult a inșilor cărora li se îngădueà căsătoriea. La Irochejĭ și alțĭ Indienĭ ĭe oprită căsătoriea între toate rudele de sînge și acestea formează maĭ multe sute de categoriĭ; așà în cît cu timpul numărul de bărbațĭ și femeĭ cari se puteau căsătorì ĭerà foarte mic; așà se alcătuește familiea păreche, caracterizată prin aceea că un bărbat trăea cu o singură femee. Acest traĭŭ înse ĭerà de scurtă durată și cel maĭ mic lucru sfărmà această căsătorie, ĭear bărbatul trebueà să-șĭ cate femee în altă grupă socială; copiiĭ înse remăneaŭ orĭ mameĭ orĭ maĭ bine zis in ginta mameĭ.

Această formă familială o găsim la Irochejĭ, unde a cercetat’o Morgan. În această formă familială, femeile pe cari le poate luà un bărbat sînt tot maĭ rarĭ din pricina restricțieĭ de înrudire; pe cînd înnainte bărbațiĭ n’aŭ grijă că le vor lipsi, acuma încep a se cam teme, de aceea începe și căsătoriea prin rîpire. Alt semn al acesteĭ căsătoriĭ ĭe că ĭea nu privește pe viitoriĭ soțĭ ci pe mame; acestea se înțeleg și nicĭ nu spun nemic viitorilor soțĭ, adesea păn’ nu vine timpul nunțeĭ; poate din pricină că mamele știeau maĭ bine șirul înrudirilor. Înnainte de nuntă mirele face darurĭ rudelor mireseĭ și acestea sînt privite