depinde de cultura și de acele curente literare ce se vor afirmà în țară. Dar că femeile în clasele burgheze citesc maĭ mult de cît bărbațiĭ, e sigur.
Politica va ajunge din ce în ce o piedică mai mică mișcăreĭ literare; cauza e că o țară nu poate ține pe spetele eĭ de cît un număr limitat de politicianĭ. Acest număr este întrecut de mult timp, și încă cu vîrf și îndesat, așa că o mare parte din aspiranțiĭ la politicianism trebue să remîie pe din afară și să facă aceea ce se numește în limbagiul curent opoziție saŭ guvernamentalism de principiŭ. Avînd în vedere că din zi în zi e mai greŭ a ’șĭ face carieră din politicianism, din ce în ce maĭ mulțĭ se vor îndrepta spre alte ocupațiĭ, mai folositoare țăreĭ și mișcăreĭ eĭ literare și intelectuale.
Iar clasa care va da vlagă și putere viitoareĭ mișcărĭ literare și științifice, care va forma atmosfera de entusiasm în jurul manifestărilor artistice, e proletariatul intelectual și păturile maĭ culte ale proletariatuluĭ manual orășenesc.
Dar aicĭ se ivesc o mulțime de întrebărĭ importante:
Cînd se va creia acea mișcare? Cum va fi ea? Ce curente vor domni într’însa? Și cîte altele!
Firește, nu putem răspunde la toate aceste întrebărĭ; e așa de greŭ să fiĭ profet! și chiar dacă ar fi să răspundem la unele din ele, încă nu în articolul acesta am putea-o face.
C. DOBROGEANU-GHEREA.
