58
după ce se uită și el la dênsa cu uă căutătură mân gâĭósă, fiind că înțelesese că-i dă pricină.
Intră apoi în vorbă cu dênsa, și se feri a nu dice ce-va prostii.
Altă dată când luă fata împăratului pesce, el a duse vorba cam pe de parte, și dete fetei împĕra tului să înțelégă că a priceput'o, și că focul ce'l arde pe dênsul nu este mai pre jos de cât al eĭ.
În alt rând, întindênduse la vorbă, fata împĕra tului află de la dênsul că era flĕcău, și pe lângă a césta ei îi plăcu mult respunsurile lui cele istete; și cum era de nurliŭ, prinse dragoste de dênsul fata împăratului; atunci îi dete uă pungă cu bani ca să și cumpere un rând de haine bune, și îi dise apoĭ să vină la dênsa să'l vadă.
După ce și luă haine ca de boer și se îmbrăcă cu ele, pescarul veni să le arate fetei împăratului. Ea cât p'aci era să nu'l cunoască; fiind că și umbletul lui cel tantos și boiul lui semăna a boer mare.
În cele mai de pe urmă ea ne mai putênd să ție focul ce avea la inimă îi spuse că vrea să'l ĭa de băr batŭ.
Pescarul cunoscea și el că nu prea e de mutra luĭ așa bucățică, și nu'i venea să crédă ceea ce audea cu urechile și vedea cu ochii; dară după ce îl încredință fata împăratului că nu-i vorbesce glume, priimi și el, cam cu îndoială și rușinos, ce e drept.
Împăratului nu'i prea venea la socotélă căsăto ria aceasta; dară, fiind că și iubea fata, numai una fiind la părinți, se înduplecă la rugăciunile ei. Fata mai dete uă pungă de bani pescarului, și-i dise să'și
