«Așa a poruncit Măria-sa Vodă, răspunde polițaiul... Uite pe mine cum m-a tuns!»
Slujește în oaste ca iuncăr și-n acelaș timp face poesii. E foarte curios cum în toate «Ceasurile de mulțumire», cari sunt dedicate Sexului frumos, Rosetti nu cântă libertatea, nici nu accentuează vreo tendință politică; el rămâne poet liric în toată puterea cuvântului, cu o deosebită înclinare către genul galant — și drept să spun, versurile lui, fără a fi de vreo valoare prea însemnată, nu sunt de loc lipsite de grație și de sentiment.
Tânăr, părăsește o puternică relație de inimă și merge la Paris. Acolo ascultă pe Lamennais, pe Michelet, pe Quinet, pe Baudrillard. Torentul confuz de idei din nainte de mijlocul veacului îl răpește și-l îmbată. Se-mbuibă pe nemestecate cu un repertoriu de formule și de clișeuri liberale, republicane, umanitare, pe cari și le reduce chintesențiate la două hapuri particulare, celebrele lui proposiții mistice: «Luminează-te și vei fi — Voește și vei putea», și se întoarce în țară înainte de Revoluțiune. Ín timpul când el se hrănea cu principii Ia Paris, tânăra părăsită nu voia să se lase de tot neconsolată. Rosetti află de asta îndată ce sosește în București — un prieten bun se găsește totdeauna pentru a-ți face așa serviciu de inimă. În luna lui Cuptor, pune caii la o sanie și pornește la mănăstirea unde infidela petrecea vara. Toată lumea din sat și din mănăstire se strânge ca la urs, la chiotele surugiului, să vază pe boerul.
«Ce-i asta, Costache? întreabă femeea râzând... Cu sania?
— Ca să viu mai de grabă, iubita mea: știam cu ce nerăbdare mă aștepți»!
După potolirea definitivă a evenimentelor de la 48, Rosetti se întoarce în țară și începe febrila-i activitate politică. Librar, editor, tipograf, ziarist, staroste de negustori, director de teatru și mai presus de toate agitator și conspirator, om de un temperament și de o putere de sugestiune extraordinară, face propagandă în clasa mijlocie, lipsită pe atunci aproape cu desăvârșire de cultura apusană. Pentru asta fundează «Românul». Inventează atunci vestitul său limbaj italo-macaronic: el este «fundatorele,
