câine; acesta se repezea la mops, îl mușca, îl târîea, îl snopea, îl ridica și-l trântea peste cap... Bine! Jackson, așa-l chema pe mops, răbda și tăcea până când venea vremea. Atunci, când adică prinsorile contra lui se ridicaseră așa că nici unul dintre jucători nu mai avea un ban de pus, atunci odată se făcea mititel de tot, se răsucea-n loc foarte comic și haț! apuca pe celălalt de încheietura labei de dinapoi, și pe urmă sta pe loc nemișcat și clipea dintr-un ochi, și strângea mereu ca un clește mecanic până se isprăvea prinsoarea, și Smiley încasa banii. Jackson numai odată a pierdut; dar atunci a pierdut fiindcă n-a avut noroc: i-au dat să se bată cu un câine care n-avea deloc labe dinapoi: un fierăstrău circular, din nebăgare de seamă, i le retezase de mai sus de-ncheietură.
În ziua aceea, când erau lucrurile tocmai la pont, când toți banii celor de față se scuturaseră, Jackson se repezi să-nhațe cum știa el pe adversar. Dar îndată văzu că l-au tras pe sfoară, — față cu un așa adversar meșteșugul lui era fără putere. O clipă fu cuprins de mirare, apoi căzu în silă de viață. Se înțelege bine că mopsul renunța la biruință: fu biruit și încă-ntr-un chip destul de trist. Atunci, ridică ochii către stăpânu-său ca și cum ar fi vrut să-i spună că-i pare rău de i se rupe inima, dar că nu-i vina lui, căci nu e chip să înhațe de labele de dinapoi pe un câine care dinapoi n-are labe; și numaidecât se-ntinse lat și-și dete obștescul sfârșit... Ce bun dobitoc sărmanul! zău, bun dobitoc; dacă ar fi trăit, i se ducea vestea departe; avea stofă, mare talent avea! Iaca, nu știu cum, dar mă apucă așa o jale când mă gândesc cum s-a prăpădit bietul mops!
Dar, în sfârșit!... toți suntem muritori...
Smiley mai avea și câini șoricari, și cocoși bătăuși, și toate soiurile de lighioane, așa că nu era prinsoare la care să nu poată lua și el parte. Într-o zi a prins o broască și a dus-o acasă, zicea că vrea să-i dea el o educație adevărată. Și-n adevăr, trei luni de zile s-a lăsat de toate cele; toată ziulica în curticica lui stetea pe capul broaștii s-o învețe să sară în toate felurile.
Puteai jura că n-are s-o învețe nimic: ei! cu toate astea a-nvățat-o, și ce frumos! Îi dedea o lovitură ușoară cu o nuielușe
