, unde profesorii veneau regulat și făceau lecții ascultate.
In starea actuală a limbii noastre românești, când un părinte de la Câmpulung primește scrisoarea fiului său, student în București, și o citește, și o pricepe, habar nu are de recunoștința ce datorește d-lui Maiorescu și școalei de la Iași. E așâ de natural să scrim cum vorbim ! — astăzi.
In mijlocul acestei lupte, D. Maiorescu sta în fruntea tuturor.
Din cel mai bun critic și cel mai ascultat profesor, odată intrat în Cameră, devine cel dintâi orator. Același sistem de critică împotriva goliciunii buhave a frazeologilor, aceiași pregătire în expunerea chestiunilor, aceiași cumpătare și frumusețe în elocuțiunea parlamentară, ca și în critica literară, ca și pe catedră. Devenit Ministru al Invățământului public, este și rămâne, cu alți doi urmași, cel mai bun Ministru. Imbrățișând cariera de advocat, își face în for cel mai mare nume...
In repedea această ochire asupra unui trecut atât de aproape de noi, și cu toate astea atât de depărtat, prin grabnica schimbare a planurilor, cu anevoe se pot expune greutățile de tot felul ce a avut de învins omul ce ne ocupă. Imi aduc aminte, cum ne istorisea odată, intim, de necazurile
