dat de cîinii din mahala, concert care ține pînă la două spre zece din noapte.
La această oră începe o melodie pisicească de cotoi și pui de pisici, căci bulgarii au obiceiul să nu-i arunce și în fiecare casă, să găsește un regiment de asemenea dobitoace.
Pe la 5 de dimineață vine rîndul catîrilor, care ’și reclamă hrana într’un hi! ha! hi! ha ! hi! ha! prelungit pînă la șeapte cînd îl înlocuește miorlăitul copiilor.
Apoi concertul devine general e o amestecătură, de cîini, pisici, copii și catîri!
Ai crede că e musica lui Vagner !
După bae, lumea pornește în grădina publică, unde găsește ca să’și potolească setea, cafea turcească și limonadă ca aceea ce să vinde la noi pe piața teatrului.
Această băutură părîndumi-se prea caldă am îndrăsnit să cer cafegiului o bucățică de gheață.
El s’a întors îndată cu un bulgăre de gheață în mînă și fără multă vorbă, mi l’a trîntit în limonadă.
Nu’i mai lipsea decît să’și spele și mîinile în paharul meu.
