În urmă, marele spătar Alecu Ghica, atunci șeful Oștirii, a dat un banchet ofițerilor companiei, iar pe soldați, găzduindu-i în una din încăperile cazărmii din Podul Beilicului, le-a dat masă și câte doi lei gratificație; ofițerilor le-a plătit leafă pe patru luni de zile și a înaintat la gradul de porucic (locotenent) pe Grigorie Lăcusteanu. După asta, compania a fost vizitată în cazarmă mai de toată Capitala, căci ea era compusă din recruți de prin toate județele, aleși din cei ce învățase slujba și din toate regimentele, care erau în număr de trei. Întorcîndu-se compania în Craiova, a venit acolo și marele spătar, la 6 ianuarie 1831, și a inspectat, pe maidanul Brăiloiului, un batalion de infanterie din Regimentul I, ce i s-a prezentat de către generalul Starov, instructorul Oștirei, față și cu caimacamul Craiovei, Alexandru Ghica (Barbă Roșie), și cu toată boierimea Craiovei; spătarul, nefiind încă îmbrăcat în uniformă ostășească, ci avînd numai costumul boieresc de mare spătar, a primit defilarea acestui batalion, comandat de polcovnicul Manolache Băleanu și de maiorul Alecu Florescu (unchiul actualului general); aceștia erau deja îmbrăcați în uniformele lor ostășești. Spătarul avea de aghiotanți pe sublocotenentul (praporcic) Costache Jeronim și pe sublocotenentul Perdicaru. După defilare, marele spătar s-a întors acasă, a chemat bărbierul, de i-a ras barba, și s-a îmbrăcat atunci în uniformă de general al Oștirii Românești.
S-a dat un ordin de zi, prin care spătarul a mulțumit la toată Oștirea, care se compunea din trei regimente de infanterie, comandate, întâiul de Băleanu, al doilea de Costache Ghica, fratele spătarului, al treilea de maiorul Ioan Solomon.
Mai erau și șase escadroane, sub colonelul Ioan Odobescu. Căpitanii erau, atunci: Costache Filipescu, Scarlat Crețulescu, Enghel, Gigârtu, Teodor Brătianu, Fochianu (acesta din urmă e fratele lui Bimbașa Sava, omorât de turci). După toate aceste, spătarul s-a întors în Capitală, la lucrările Camerei, care era deschisă.
Voiesc a vă arăta pe unde au fost în Capitală palatele domnești. La 1777, Alexandru Vodă Ipsilanti a locuit în palatul cel vechi al lui, unde astăzi este „Hotel de France"; în urmă, a clădit palatul nou, pe locul unde astăzi se află stabilimentul Artileriei. Tot în acel stabiliment a locuit, la 1782, Nicolae Caragea și, la 1783, Mihai Suțu, iar în palatele vechi, unde locuise Ipsilanti și Nicolae Mavrogheni, în timpul iernii, căci vara ședea la vila sa, în capul Podului Mogoșoaiei, unde astăzi este Monetăria și unde a fondat cișmeaua și biserica Izvorul Tămăduirii.
