Pagină:Dimitrie Papazoglu - Istoria fondărei orașului București.djvu/226

Această pagină nu a fost verificată

d-sale soț, venerabilul român, Ion Crețulescu, și care astăzi se ține în splendoare și se îngrijește de stimabila doamnă Polina. Într-adevăr, biserica este vrednică de văzut, ca o antichitate mai mult de 400 ani; ea se află zugrăvită de onorabilul d. Tattarescu, prin stăruința acestei creștine doamne, frumoasa ei arhitectură veche, de marmură, ca aceea a mănăstirii Dealul, iar arabescurile de sculpturi gotice, în marmură și silex, ce decorează ușa acestui sfânt lăcaș, sunt vrednice de toată admirațiunea și vizitatorul poate crede că ele s-ar putea compara cu cele mai frumoase sculpturi italiene și grece.

De aci, am trecut la marea și frumoasa Mitropolie din Târgoviște, cea cu șase turnuri și cu trei sute șasezeci și cinci de ferestre, templul lui Dumnezeu, fondat de Neagoe Vodă, la anul 1510, după povața părintelui său, spirit al patriarhului și mitropolit al țării, Sfântul Nifon. Ea este reparată astăzi de un contracciu evreu, dar stă nezugrăvită, pe când, în interior, fiind zugrăvită cu vopsea galbenă fără ulei, cade tencuiala cu vopsea cu tot și reclamă o a doua reparație. Iată o cheltuială zadarnică, făcută cu licitațiune. Iată o bătaie de joc a unui evreu, făcută la acel măreț templu, printre ferestrele căreia străbate soarele a fieșcărei zile de peste an. În curtea acestei Mitropolii s-a îngropat, după asasinare, și corpul lui Tudor Vladimirescu, la un loc descoperit de mine, care am a-l dezgropa în vara viitoare, cu cheltuiala mea.

De aci am mers de am dat vizită domnului prefect al județului, Odobescu, care este iubit de tot județul, fiind un tânăr de un caracter prea onorabil. L-am găsit la onorabilul Comitet Permanent Districtual, împreună cu onorabilii săi consilieri, cărora, în numele istoriei României, le-am făcut rugăciunea mea ca să clădească pe lângă Gimnaziul orașului o încăpere spațioasă, în care să facă de a se aduna toate acele pietre cu inscripțiuni istorice ce se văd o mulțime, trântite în preajma a mai multor biserici ruinate și prin răspântii și care, după un timp foarte scurt, acele inscripțiuni ce conțin sunt a se șterge, călcându-se de oameni și de vite; am opinat ca să se spele și să se curețe, așezându-le în acea încăpere, expuindu-se astfel la vederea tuturor că acele monumente au a da folos mare acelor ce se ocupă și se vor ocupa în viitor cu istoria țării, le-am spus că onorabilul Comitet Județean să autorize<ze> oameni cu specialitate de a scr<ie> istoria Târgoviștei și a tot districtului și a o publica prin broșuri ad-hoc, pentru folosul tinerimei și înavuțirea istoriei naționale. Le-am arătat că districtul Dâmbovița conține într-însul cele mai istorice monumente și de toată frumusețea, precum mănăstirea Dealul, fondată de Radu al V-lea cel Mare, la anul 1500, plină de morminte domnești istorice. Mănăstirea Golgota, de la anul 1542; Nucetul, fondat de vornicul Gherghina, la anul 1589; Cobia, de Alexandru al II-lea, la 1572; Găiseni, fondat de marele ban Stroe, fiul marelui vornic Dobre, din familia cea veche și ilustră a Floreștilor, la anul 1543; Viforâta, fondată de Vlad Vodă, la anul 1530, unde se păstrează, până astăzi, frumoasa icoană a martirului Gheorghe, dată de Leon Vodă Tomșa, în urma victoriei repurtată în București