Pagină:Dimitrie Papazoglu - Istoria fondărei orașului București.djvu/126

Această pagină nu a fost verificată

lauda Sfintei Cruci, în versuri, și la sfârșitul fiecărei strofe se zicea:

„Tu, Cruce, postamentul picioarelor lui Isus Cristos, ajută pe cei ce te sărută cu credință, iar, voi, creștini, care vă adunați aci și o serbați, rugați pe milostivul Dumnezeu pentru această frumoasă țară, ca să o apere de cele rele, să nu pață nimic, iar pe mine, serdarul Mogoș, să mă ierte de păcatele mele".

Această frumoasă cruce a fost învelită cu o cupolă de zid, întocmai ca cea de la Călugăreni; poporul, care se aduna la obor pentru speculele sale, intra în acea cupolă, la vreme de ploi și de călduri; țăranii, ca și târgoveții, se dezbrăcau și-și atârnau hainele lor de această cruce. Răposatul mitropolit Teodosie, trecând, într-o zi de obor, pe acolo și indignându-se foarte mult de această nerpspectare a crucii, a poruncit, pe dată, de s-a aridicat biserica, lăsându-se crucea și cupola ca să serve<ască> de altar, trăgându-se catapeteazma altarului pe antreaua cupolei. Astfel, Sf. Cruce a servit de cruce în marginea Sfintei Mese, iar azi, după timp de 200 de ani, acea cruce colosală e așa afumată de tămâie, încât și-a schimbat fața pietrei într-o culoare neagră, ca a abanosului, de toată frumusețea.

În această biserică, după cum am zis mai sus, există și o icoană foarte veche și bine desenată, adusă din Constantinopole și dăruită de Alexandru Vodă Ipsilant (unul din cei mai buni domni din Fanar, care a iubit țara asta). Pe marginea acestei icoane el și-a țintuit marca domnească a țării, pe o placă de argint, suflată cu aur, ce se găsește până în ziua de azi în sfânta biserică a mahalalei numită Oborul Vechi.

Biserica Sfântului Spiridon, de pe Podul Beilicului, e făcută din temelie de familia Ghiculeștilor; acolo se îngropau domnii și boierii fanarioți. Ea a fost înzestrată cu mari averi și chiar astăzi are ca proprietate a ei orășelul Rușii-de-Vede, din județul Teleorman. Biserica Sf. Gheorghe Vechi, de pe Podul Târgului de Afară, lângă Bărăție, a fost Mitropolia Țării Românești în vremea lui Mircea Vodă cel Bătrân. Biserica Sf. Ilie din Gorgani a fost ridicată de vornicul Gorgan, care a fost omorât de Mihnea Vodă cel Turcit. Biserica catolică, numită Bărăție (Bărăția), a fost ridicată, fără clopotniță și turle, de un bogat comersant italian, Baptist, ca să serv<ească> coloniei austriace din Capitală ca loc de închinăciune. Baptist își avea locuința în mahalaua Batistei și de la el a primit această mahala numele ei de Batiste; cât pentru biserică, nu s-a dat voie de către vizirul sultanului otoman să se ridice turle, clopotniță și să i se pună clopote, până în zilele lui Alexandru Vodă Moruzi, la 1793, când s-a mijlocit, prin rugăciuni